Şandra

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Şandra

Comuna Şandra
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Sandra Timis.jpg
Atestare 1833
Populaţie 2.217 locuitori
Cod poştal 307010
Pagină web http://primariasandra.ro/

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Şandra este un sat în judeţul Timiş, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 2.217 locuitori (2002).

Localizare

Se situează în vestul judeţului Timiş, la 33 km vest de municipiul Timişoara, pe drumul naţional DN6 Timişoara - Cenad. Se învecinează la nord-vest cu Pesac, la nord-est cu Variaş, la est cu Satchinez, la sud-est cu Biled, la sud cu Iecea Mare şi la vest cu Uihei şi Bulgăruş.

Istorie

Satul Şandra a luat fiinţă în anul 1833 sub denumirea de Alexandria sau Sàndorhàsza, după numele episcopului de Zagreb care era proprietarul terenurilor din această zonă. Episcopul a semnat la 1 ianuarie un contract prin care permitea celor 140 de familii de colonişti germani provenite din localităţile învecinate să se aşeze pe teritoriul lui şi să înfiinţeze localitatea care avea să-i poarte numele. Imediat după, au început lucrările la construcţia aşezământului, după canoanele aşezărilor germane cu străzi drepte şi perpendiculare. Din totalul de 146 de loturi de casă delimitate, erau 101 case de agricultori, 38 de case mici fără teren, parohia şi 2 case ale parohiei, 1 birt şi 2 mori. Cele 140 de familii reprezentau în total circa 700 de colonişti şi veneau din Biled, Bulgăruş, Carani, Cenad, Comloşu Mic, Gottlob, Grabaţ, Iecea Mare, Iecea Mică, Lenauheim, Lovrin, Nakovo (Serbia), Nerău, Niţchidorf, Sânandrei, Sânnicolau Mare, Tomnatic, Variaş şi Vizejdia.[1] Trei ani mai târziu, în 1836 a fost construită biserica. În 1842 existau deja 1.231 de germani, 16 sârbi şi români.

Comuna Şandra a fost înfiinţată prin Legea nr.54/2004, desprinzându-se de comuna Biled.

Populaţia

La recensământul din 2002, satul Şandra avea 2.217 locuitori, din care 2.129 români, 48 germani, 18 maghiari, 10 ţigani şi 12 de alte naţionalităţi. Între 1880 - 2002, populaţia a evoluat astfel:

<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=2300 colors=003153,F5B800,99BADD xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total,români, germani

1880,2015,14,1918 1900,1929,65,1743 1910,1791,30,1580 1920,1760,30,1702 1930,1854,58,1722 1941,1772,72,1626 1966,2124,1131,904 1977,2190,1394,710 1992,2139,2014,84 2002,2217,2129,48 </lines>

Bibliografie

  • Creţan, Remus - Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan - Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E. - Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]

Note

  1. Franz Kühn, Ortsgeschichte Alexanderhausen