Ţara Moţilor
de la Enciclopedia României
Ţara Moţilor este o regiune din centrul Munţilor Apuseni ai Transilvaniei, locuită de români, caracterizată prin faptul că este singurul loc din ţară unde există aşezări permanente la mare altitudine (peste 1.400 metri) care sunt locuite pe toată durata anului.
Numele de "ţară" are semnificaţia de "ţinut" sau "zonă", nu de o ţară în sensul unei organizări de tip statal, cu instituţii specifice acestuia. Zona este cunoscută şi sub numele de Ţara de Piatră, din cauza reliefului montan.
Ţara Moţilor este locuită de o populaţie românească ce poartă numele de "moţi". Astăzi, denumirea de "moţi" a căpătat un sens mai larg, foarte mulţi români, locuitori ai zonelor adiacente aşa-numitei Ţări a Moţilor, declarându-se moţi. În mod tradiţional, moţi sunt consideraţi numai locuitorii a 12 până la 14 sate (Avram Iancu, Vidra de Jos, Vidra de Mijloc, Albac, Horea, Neagra, Scărişoara, Ponorel, Secătura, Arieşeni etc.) situate mai sus de oraşul Câmpeni, judeţul Alba. Ei mai sunt cunoscuţi şi sub numele de "ţopi".
În mod obişnuit, ocupaţia moţilor este prelucrarea lemnului, din care fac vase (doniţe, ciubare), tulnice, şindrilă sau material de construcţie.
Întinderea Ţării Moţilor variază de la un autor la altul. Zona locuită de moţii propriu-zişi se află în partea de nord-est a judeţului Alba, în munţii de deasupra Câmpenilor. În funcţie de epocă şi de autor, Ţara Moţilor cuprinde zone mai mari sau mai mici, care se întind până pe Crişul Alb în Ţara Zarandului (judeţul Arad), Ţara Beiuşului (judeţul Bihor), limita dintre judeţul Alba şi judeţul Cluj până în apropierea Huedinului, dar şi părţi mari din estul judeţului Alba, incluzând aşa-numita zonă a mocanilor. Suprafaţa Ţării Moţilor a fost determinată de cei mai mulţi autori după întinderea până la care locuitorii se declarau moţi, chiar dacă din punct de vedere etnografic, folcloric, al tradiţiilor etc., românii din acea zonă nu se asemănau cu moţii propriu-zişi. Astfel, cu uşurinţă se poate întâlni în ziua de azi un bihorean, clujean sau arădean care se declară moţ, cu toate că provine din cu totul altă zonă decât satele de deasupra Câmpenilor, locuite de ţopi.
Ca personalităţi marcante, Ţara Moţilor a dat pe Horea şi pe Avram Iancu, rămaşi în memoria naţiunii române ca şi eroi naţionali, care au condus lupta de emancipare socială şi naţională a românilor în secolele al XVIII-lea, respectiv al XIX-lea.
Bibliografie
- Rusu Abrudeanu, Ioan - Moţii, calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit, Bucureşti, 1927