Anul:1917

de la Enciclopedia României

(Redirecționat de la 1917)
Salt la: navigare, căutare
  ←  1900 | 1901 | 1902 | 1903 | 1904 | 1905 | 1906 | 1907 | 1908 | 1909 | 1910 | 1911 | 1912 | 1913 | 1914 | 1915 | 1916 | 1917 | 1918 | 1919 | 1920 | 1921 | 1922 | 1923 | 1924 | 1925 | 1926 | 1927 | 1928 | 1929 | 1930 | 1931 | 1932 | 1933 | 1934 | 1935 | 1936 | 1937 | 1938 | 1939 | 1940 | 1941 | 1942 | 1943 | 1944 | 1945 | 1946 | 1947 | 1948 | 1949 | 1950 | 1951 | 1952 | 1953 | 1954 | 1955 | 1956 | 1957 | 1958 | 1959 | 1960 | 1961 | 1962 | 1963 | 1964 | 1965 | 1966 | 1967 | 1968 | 1969 | 1970 | 1971 | 1972 | 1973 | 1974 | 1975 | 1976 | 1977 | 1978 | 1979 | 1980 | 1981 | 1982 | 1983 | 1984 | 1985 | 1986 | 1987 | 1988 | 1989 | 1990 | 1991 | 1992 | 1993 | 1994 | 1995 | 1996 | 1997 | 1998 | 1999  →  
S-a întâmplat în România, în anul 1917, secolul 20. De la aceste evenimente au trecut 100 ani.

Evenimente

  • ianuarie-iunie: Refacerea şi reorganizarea armatei române, totalizând 15 divizii infanterie, 2 cavalerie, 4 regimente artilerie grea şi 12 escadrile aviaţie, cu concursul misiunii militare franceze condusă de generalul H. M. Berthelot.
  • 1 ianuarie (stil vechi)/13 ianuarie: are loc „Catastrofa de la Ciurea”, cel mai grav accident feroviar din România. Accidentul a avut loc în gara din localitatea Ciurea, la sud de Iaşi, pe calea ferată Bârlad–Iaşi. Bilanţul a fost de peste 1.000 morţi.
  • 7 ianuarie/20 ianuarie: Se înfiinţează la Iaşi Comitetul naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria, care semnează declaraţia de război împotriva monarhiei austro-ungare, legându-şi astfel soarta de cea a României.
  • 1 martie: Se înfiinţează arma Auto, prin Înaltul Decret Regal nr. 245.
  • 5 martie: Românii foşti militari austro-ungari, căzuţi prizonieri la ruşi şi aflaţi în lagărul de la Darniţa îşi asumă un angajament ce reprezintă de fapt prima declaraţie de Unire a Transilvaniei cu România: Noi, ofiţerii, gradaţii şi soldaţii români de neam, jurăm pe onoare şi conştiinţă că voim să luptăm în armata română pentru dezrobirea ţinuturilor noastre româneşti de sub dominaţia Austro-Ungariei şi pentru alipirea lor la România. Declaraţia aceasta a fost făcută într-un moment în care soarta războiului încă nu era decisă şi devansează cu cca 9 luni Declaraţia de Unire de la Alba Iulia.
  • 13 martie/26 martie: Documentul de la Viena, semnat de Bethmann-Hollweg, cancelarul Germaniei şi contele Ottokar Czernin, ministrul de externe al Austro-Ungariei, prin care în caz de victorie se atribuie Austro-Ungariei teritoriul României.
  • 23 martie/5 aprilie: Proclamaţia regelui Ferdinand I în care acesta promite ţăranilor pământ şi drepturi cetăţeneşti.
  • 31 martie: Statul român contractează în condiţii foarte grele pentru el un împrumut la Banca Angliei în valoare de 40 milioane lire sterline.
  • 3 aprilie: Guvernul Rusiei aprobă eliberarea din lagărele de prizonieri a 30.000 de români foşti combatanţi în armata austro-ungară, pentru ca aceştia să se constituie în Corpul Voluntarilor ce va lupta în armata română.
  • 5 aprilie/18 aprilie: O delegaţie română având în componenţă fruntaşi ardeleni pleacă spre Washington spre a face cunoscute opiniei publice şi guvernului SUA poziţia politică, militară şi revendicările României referitor la teritoriile locuite de români din Imperiul austro-ungar.
  • 13 aprilie/26 aprilie: Comitetul de organizare al Voluntarilor Ardeleni şi Bucovineni lansează un apel către toţi prizonierii de origine română din Rusia pentru a se alătura armatei române în Războiul pentru Întregirea Neamului.
  • mai: Se înfiinţează Legaţia română la Oslo.
  • 27 mai/9 iunie: Sosesc la Iaşi primele două batalioane ale Corpului de Voluntari ardeleni şi bucovineni, pentru a se alătura armatei române. Sunt primite cu un deosebit entuziasm de către autorităţi şi populaţie.
  • 10 iulie/23 iulie-12 iulie/25 iulie: Cea mai mare pregătire de artilerie de pe frontul românesc, în sectorul Nămoloasa, neurmată însă de asaltul infanteriei din cauza situaţiei generale de pe frontul oriental (vedeţi Bătălia de la Nămoloasa (20 – 25 iulie 1917)).
  • 11 iulie/24 iulie: Începe bătălia de la Mărăşti, finalizată cu victoria trupelor române.
  • 19 iulie/1 august: Se încheie bătălia de la Mărăşti. Rezultatele bătăliei: Armata 2 română reuşeşte să cucerească de la Armata 1 austro-ungară un teritoriu cu lăţimea de 30 km şi adâncimea de 20 km. Armatele Puterilor Centrale au fost obligate datorită acestei bătălii să îşi schimbe planul de operaţiuni. Acestea au pierdut 2000 prizonieri şi 70 tunuri capturate de români. Românii au pierdut circa 1500 morţi şi 3000 răniţi.
Trupe române în luptă la Mărăşeşti

Naşteri

Decese