Anul:1919

(Redirecţionat de la 1919)

→

S-a întâmplat în România, în anul 1919, secolul 20. De la aceste evenimente au trecut 91 ani.

Evenimente

Cercurile liberale înfiinţează societatea petroliferă Creditul Minier, prima cu capital exclusiv românesc.
8 ianuarie: Are loc Adunarea de la Mediaş a Consiliului Naţional Săsesc, prin care populaţia de etnie germană din Banat şi Transilvania aprobă şi susţine Unirea de la 1 decembrie 1918.
14 aprilie: este adoptat calendarul gregorian. 1 aprilie stil vechi devine astfel 14 aprilie stil nou.
16 aprilie, se declanşează ofensiva armatei române împotriva Ungariei bolşevice. Flancul sudic al dispozitivului românesc porneşte ofensiva din comuna Hălmagiu, judeţul Arad, pe două direcţii principale: Oradea peste Dealul Mare şi Arad pe direcţia Vârfurile-Ineu. Ofensiva se va încheia in luna august a aceluiaşi an prin ocuparea capitalei maghiare, Budapesta.
19 aprilie: Trupele române conduse de generalul Traian Moşoiu eliberează oraşul Beiuş, judeţul Bihor.

Apare la Bucureşti revista literară Sburătorul, sub conducerea lui Eugen Lovinescu.

20 aprilie: Trupele române conduse de generalul Traian Moşoiu eliberează oraşul Oradea.
25 aprilie: Se înfiinţează arma Justiţie Militară, prin decretul-lege nr. 1625.
1 august: Se înfiinţează arma Tancuri, prin înfiinţarea primei subunităţi de tancuri din armata română.
2 august: A fost înfiinţată de către Constantin Tănase, la Bucureşti, compania “Cărăbuş”. S–a jucat în deschidere piesa de revistă “Pisică de orez”, scrisă de Constantin Solomonescu şi Mircea Rădulescu.

3 august: paradă militară a trupelor române în Piaţa Unirii din Timişoara

Trupele române intră în Timişoara. Se instaurează administraţia românească în Banat. (vezi şi Unirea Banatului cu România)
Armata bolşevică maghiară capitulează, în Ungaria, în faţa trupelor române.

4 august: Defilarea trupelor române în capitala Ungariei, Budapesta, după alungarea trupelor roşii ale lui Béla Kun.
10 august: Adunare la Timişoara a şvabilor din Banat la care aceştia consimt unirea proclamată la Alba Iulia.
6 septembrie: Se înfiinţează Partidul German din România.
10 septembrie: Se semnează la Saint-Germain en Layle tratatul de pace între Puterile Aliate şi Austria, prin care Austria capătă configuraţia teritorială prezentă şi este recunoscută, printre altele, unirea Bucovinei cu România.
12 septembrie: Se înfiinţează Universitatea din Cluj, cu patru facultăţi. Primul rector este Sextil Puşcariu.
27 septembrie: Se formează un nou guvern, în frunte cu generalul Artur Văitoianu.

La Bucureşti ia fiinţă societatea corală Cântarea României, condusă de Marcel Botez.

24 noiembrie: Coalizarea Partidului Naţional Român, Partidului Ţărănesc, Partidului Naţionalist-Democrat şi a altor partide mai mici, în „Blocul Democratic”, care va obţine majoritatea în alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii.

9 august: Lola Bobescu - violonistă.
21 noiembrie: Mihai Flamaropol - fotbalist şi hocheist, antrenor de hochei pe gheaţă, scriitor

19 iunie: Petre P. Carp - om politic, diplomat, fondator al Societăţii Junimea, preşedinte al Partidului Conservator, prim-ministru.
21 iulie: Eremia Grigorescu - general de artilerie, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărăşeşti, ulterior ministru de război (n. 1863).
10/16 noiembrie: Maria Cuţarida-Crătunescu - prima femeie medic din România.
19 noiembrie: Alexandru Vlahuţă - scriitor.