Abrud

de la Enciclopedia României

Oraşul Abrud Judeţul Alba (AB)

Localităţi componente
Abrud-sat, Gura Cornei, Soharu

Amplasarea localităţii în judeţul Alba

Atestare	1271
Suprafaţă	24.5 km²
Populaţie	6195 locuitori (2007)
Densitate	252.86 loc./km²
Altitudine medie	600-777 metri n. m.
Primar	Ioan Tiberiu Raţiu (PDL)

Index oraşe în judeţul Alba
Abrud Baia de Arieş Cugir Câmpeni Ocna Mureş Teiuş Zlatna

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Anina Aninoasa Arad Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bârlad Beclean Beiuş Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăieni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti-Căciulata Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dărmăneşti Dealu Dej Deta Deva Dorohoi Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Filiaşi Focşani Fundulea Galaţi Găeşti Geoagiu Gheorgheni Gherla Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Mihăileşti Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pâncota Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Pogoanele Predeal Pucioasa Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Reghin Reşiţa Roman (Neamţ) Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salonta Satu Mare Săcele Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Săveni Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Ştei Tălmaciu Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Oraşul Abrud se află în judeţul Alba, situat în depresiunea omonimă, la confluenţa pârâului Cerniţa cu râul Abrud, la 65 km nord-vest de municipiul Alba Iulia. Din punct de vedere administrativ, Abrudul are în componenţa sa trei localităţi: Abrud-sat, Gura Cornei şi Soharu

Cuprins 1 Istoric 2 Obiective turistice 3 Demografie 4 Transport 5 Bibliografie 5.1 Bibliografie recomandată

Istoric

Localitatea este cunoscută în legătură cu mineritul aurului încă din epoca daco-romană, sub numele de Abruttus.În perioada stăpânirii romane (106-275 d. Hr.) aşezarea este cunoscută sub numele de Alburnus Minor. În această perioadă localitatea era apărată de o fortificaţie.

În documentele medievale localitatea apare uneori sub numele de Oppidum montanum, iar prima atestare documentară cu numele de Abruth sau terra Obruth apare în anul 1271. Alte apariţii documentare datează din 1320, când i se spune Abrudbanya, din 1427, când poartă numele Civitas Altemburg şi în fine în 1750 cân apare pentru prima dată cu numele Abrud'.

Din perioada medievală se mai ştie că în anul 1357 primeşte privilegii urbane, iar în anul 1491 i se acordă statutul de oraş liber. Până în secolul XV el era organizat după legile româneşti. Tot în Evul Mediu, începând cu secolul XIV se dezvoltă tot mai mult pe seama exploatărilor aurifere din împrejurimi.

Abrudul se remarcă în istorie ca centru revoluţionar prin excelenţă. Abrudenii participă la mai multe răscoale în secolul XVIII, care culminează în anul 1784 cu răscoala ţărănească condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, cu centru important la Abrud. Şase decenii mai târziu, în anul revoluţionar 1848 regăsim oraşul Abrud ca unul din cele mai importante centre ale revoluţiei. Anul următor suferă distrugeri masive în urma luptelor dintre românii conduşi de Avram Iancu şi trupele insurgente maghiare. Abrudenii au luat parte şi la alte momente importante din istoria naţională. Ei au luptat în Războiul de Independenţă şi la Marea Unire din 1918.

Obiective turistice

• Bierica reformată calvină care a fost construită în jurul anului 1700, din Piaţa Eroilor
• Biserica romano-catolică ce datează din secolele al XV-lea - al XVIII-lea, de pe strada Detunata
• Biserica ortodoxă „Sfinţii Apostoli” ce datează din 1787
• Casa lui Ioan Boeriu, vice-prefect de legiune şi primar al oraşului Abrud în anii 1848-1849.
• Casa în care a fost deţinut tribunul Petru Dobra în anul 1849.
• Casa în care a locuit între anii 1821-1849 martirul Ioan Buteanu, prefect al Zarandului în revoluţia de la 1848-1849.

Demografie

Conform recensământului din 2002 în Abrud majoritatea covârşitoare a populaţiei era de etnie română (6.080), existând şi o minoritate maghiară (76) şi germană (3), alături de alte naţionalităţi (36). De-a lungul timpului populaţia a evoluat după cum urmează:

Transport

Abrudul este nod rutier şi posedă legătură de cale ferată îngustă (mocăniţă).

Bibliografie

• Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
• Primari aleşi pe municipii, oraşe şi comune 2008
• Institutul de arheologie "Vasile Pârvan"

Bibliografie recomandată

• Furduiu, Ilie, Abrud, pagini de eroism, Altip, Alba Iulia, 2001, ISBN 973-8141-24-9
• Hădărean, Remus, Normalist la Abrud, Casa Căriţi de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2007 ISBN 978-973-133-054-9
• http://www.taramotilor.ro