Alba Iulia

de la Enciclopedia României

(Redirecționat de la Alba-Iulia)
Salt la: navigare, căutare
Municipiul
Alba Iulia

Judeţul Alba (AB)

StemaAlbaIulia.png
Alba Iulia.JPG
Localităţi componente
Oarda, Pâclişa
Atestare 1097
Suprafaţă 103.65 km²
Populaţie 66842 locuitori (2007)
Densitate 644.88 loc./km²
Altitudine medie 235 metri n. m.
Primar Mircea Hava (PD)
Pagină web Site oficial

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Alba Iulia este un municipiu din judeţul Alba, situat în partea central-vestică a României, în culoarul Văii Mureşului, pe dreapta râului Mureş, în zona de confluenţă cu râul Ampoi, la poalele sudice ale Dealurilor Aiudului.

Istoric

În arealul municipiului au fost descoperite vestigii neolitice aparţinând culturilor Vinca-Turdaş, Petreşti, Coţofeni, precum şi din epocile bronzului şi fierului. Vechea aşezare dacică cu numele Tharmis a fost cucerită de către romani în secolul al II-lea d. Hr. Romanii au construit aici cel mai mare castru din Dacia, cu ziduri de piatră, care se întindea pe 27-30 de hectare. Legiunea a XIII-a Gemina şi-a stabilit sediul aici, iar în jurul castrului roman a început să se dezvolte o puternică aşezare civilă cu numele Apulum. În timpul împăratului Marcus Aurelius aşezarea a fost ridicată la rangul de municipiu cu numele Municipium Aurelium Apulense şi apoi în 180-193 d.Hr. la cel de colonia cu numele Colonia Aurelia Apulensis.

Plus.png Mai multe detalii despre acest subiect în articolul Apulum.

În secolele al IX-lea şi al X-lea aici era un centru fortificat cunoscut în izvoarele istorice cu numele de Alba Iuliae sau Bălgrad nume care avea sensul de Oraşul sau Cetatea Albă.

Referitor la sensul denumirii de Bălgrad, istoricul român Nicolae Iorga afirma:

„... Belgradul fiind un "grad", o cetate in fiinţă, arăta tocmai existenta zidurilor, care fiind de piatră, erau si aici, (...), albe pentru ţăranii deprinşi cu lemnul negru al caselor lor. Rolul cetăţilor albe la slavi e mare, dar nu vine din propriul lor aport, ci din influenţa burgurilor france, trecute la moravi". ”
({{{2}}})

Pe lângă numele de Bălgrad au existat şi alte denumiri ale oraşului: Fehèrvar (în limba maghiară) şi Weissenburg (în limba germană).

A fost menţionat documentar pentru prima dată în 1097, iar apoi în 1177 ca reşedinţă a unui comitat şi a episcopiei romano-catolice a Transilvaniei. Oraş a devenit în secolul al XIII-lea şi a avut parte de condiţii favorabile de dezvoltare până la invazia tătară din 1241. A fost consemnat şi cu numele de Karlsburg şi Alba Carolina, iar în 1299 şi 1303 cu numele de Alba Transilvana.

Împăratul austriac Carol al VI-lea a decis reorganizarea Transilvaniei, ca provincie de graniţă, în secolul al XVIII-lea. Alba Iulia a fost unul dintre oraşele transilvănene destinat a primi trupe austriece pentru apărare. Palatele principelui Transilvaniei, existente în oraş, precum şi alte construcţii din oraş au fost transformate în cazărmi pentru a adăposti aceste trupe. Cetatea oraşului a fost grav avariată în timpul războiului curuţilor, motiv pentru care dieta din Sibiu, ţinută în luna mai a anului 1714, a decis reconstrucţia cetăţii Alba Iulia. Noua cetate a fost construită după planurile lui Giovani Morando Visconti.

Lucrările de construire a noii cetăţi a oraşului Alba Iulia au început la data de 4 noiembrie 1715, ziua aniversării împăratului austriac. Guvernatorul Transilvaniei, Sigismund Kornis, şi generalul Steinville au pus în mod simbolic piatra de temelie a fortificaţiilor. Lucrările s-au încheiat în anul 1738, timpul lung scurs până la finalizarea cetăţii a fost necesar din cauza faptului că proiectul a fost unul de amploare, care a necesitat strămutări de populaţie, demolări a clădirilor aflate pe locul proiectatei fortificaţii, dar şi din cauza războaielor austro-turceşti din anii 1716-1718 şi 1736-1739 şi a ciumei ce a bântuit Transilvania la sfârşitul anilor '20 ai secolului al XVIII-lea.

Între anii 1918-1919, preşedinte al Consiliului Naţional Român din oraş a fost protopopul ortodox Ioan Teculescu. În aceeaşi perioadă comandant al Legiunii Române Alba Iulia a fost căpitanul Florian Medrea, comandant al gărzii orăşeneşti a fost căpitanul Zmeu, iar preşedintele gărzii a fost Nicolae Şandru.

Obiective turistice

Biserici
Monumente şi clădiri
  • Cetatea Alba Carolina ridicată în stil Vauban în perioada 1714-1733
  • Palatul princiar din secolele al XIII-lea -al XVIII-lea, fostă reşedinţă a principilor Transilvaniei şi a voievodului Mihai Viteazul
  • Palatul Apor din secolul al XVII-lea
  • Biblioteca Batthyáneum întemeiată în 1784
  • Statuia ecvestră a voievodului Mihai Viteazul
  • Statuia Lupa Capitolina
  • Statuia în bronz a lui Iuliu Maniu
  • Busturile unor iluştrii oameni politici, dezvelite în noiembrie 1994
  • Obeliscul ridicat în memoria lui Horea Cloşca şi Crişan
  • Celula lui Horea, Cloşca şi Crişan
Muzee
Universităţi
  • Universitatea 1 Decembrie

Imagini

Bibliografie

  • Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Josan, Nicolae - Românii din Munţii Apuseni de la Horea şi Avram Iancu la Marea Unire din 1918, Editura ALTIP, Alba Iulia, 2001
  • Acta Musei Apulensis - Apulum, XIX, 1981, Alba Iulia

Legături externe

Note