Aleşd

de la Enciclopedia României

Oraşul Aleşd Judeţul Bihor (BH)

Localităţi componente
Pădurea Neagră, Peştiş, Tinăud

Amplasarea localităţii în judeţul Bihor

Atestare	1291
Suprafaţă	72 km²
Populaţie	10.415 locuitori
Densitate	151.2 loc/km²
Altitudine medie	224 metri n. m.
Primar	Zeno Dănuţ Ţipţer (PNL)

Index oraşe în judeţul Bihor
Aleşd Nucet Săcueni Ştei Valea lui Mihai Vaşcău

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Anina Aninoasa Arad Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bârlad Beclean Beiuş Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăieni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti-Căciulata Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dărmăneşti Dealu Dej Deta Deva Dorohoi Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Filiaşi Focşani Fundulea Galaţi Găeşti Geoagiu Gheorgheni Gherla Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Mihăileşti Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pâncota Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Pogoanele Predeal Pucioasa Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Reghin Reşiţa Roman (Neamţ) Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salonta Satu Mare Săcele Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Săveni Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Ştei Tălmaciu Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Oraşul Aleşd se află în judeţul Bihor, amplasat în depresiunea Vad-Borod, pe malul drept al râului Crişul Repede, la 38 km est de municipiul Oradea, la poalele de sud-vest ale Munţilor Plopiş şi celor de nord ale Munţilor Pădurea Craiului.

Cuprins 1 Administraţie 2 Istoric 3 Obiective turistice 4 Demografie 4.1 Populaţia istorică 4.2 Structura pe etnii 5 Transport 6 Bibliografie 7 Legături externe

Administraţie

Oraşul Aleşd are în componenţa sa trei sate şi anume Pădurea Neagră (atestat 1954), Peştiş (atestat 1302), Tinăud (atestat 1219).

Istoric

Localitatea este atestată documentar pentru prima dată în anul 1291 cu numele Villa Elusd.

Cu denumirea Sacerdos de Villa Elesd apare în documente în anul 1332, iar în anul 1622 cu toponimul Elesd.

Aleşdul a funcţionat în perioada stăpânirii turceşti ca sangeac al paşalâcului de la Oradea.

În anul 1904 are loc o răscoală a ţăranilor români şi maghiari din zonă, la ea participând peste 5.000 ţărani. Răscoala a fost reprimată brutal, soldându-se cu un mare număr de morţi şi răniţi din rândurile răsculaţilor.

Din anul 1968 localitatea a fost declarată oraş.

Obiective turistice

• Monumentul ridicat în amintirea răscoalei ţărăneşti din anul 1904.

Demografie

Populaţia istorică

Structura pe etnii

Conform recensământului din 2002 în oraşul Aleşd populaţia este alcătuită din români (6.788), alături de care mai trăiesc maghiari (1.987), ţigani (953), slovaci (645) şi alte naţionalităţi.

Transport

Oraşul Aleşd este nod rutier şi posedă legătură de cale ferată, dar gara este situată la 3 km de oraş.

Bibliografie

• Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000

Legături externe

• Primari aleşi pe municipii, oraşe şi comune 2008
• Recensământ 2002