Alexandria

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Municipiul
Alexandria

Judeţul Teleorman (TR)

Stema judetului Teleorman.png
Localităţi componente
Atestare 1834
Suprafaţă 95.63 km²
Populaţie 49387 locuitori (2010)
Densitate 516.44 loc./km²
Altitudine medie 45 metri n. m.
Primar Victor Drăguşin (PSD)
Pagină web Site oficial al primăriei municipiului

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Alexandria este un municipiu din judeţul Teleorman, situat în sudul României, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, pe dreapta râului Vedea, la 88 km sud-vest de Bucureşti.

Istorie

Alexandria este un oraş relativ tânăr, fiind înfiinţat în anul 1834, după cum o atestă un hrisov de la 1840 emis de Alexandru Ghica, domnitorul Ţării Româneşti. A fost înfiinţat ca „oraş liber”, prin cumpărarea unei moşii de către ţărani şi negustori. Numele i-a fost pus după numele domnitorului Alexandru Ghica. După doi ani de la înfiinţare, în 1836, a fost construită prima şcoală, dar anul următor, un incendiu avea să distrugă cea mai mare parte a localităţii. În ciuda acestui lucru, Alexandria s-a dezvoltat rapid şi a ajuns în scurt timp unul din cele mai importante târguri din Câmpia Română, iar la 1840 a primit statutul de oraş. În 1869 a început construirea catedralei ortodoxe, în stil bizantin-romanic. Lucrările au fost finalizate abia în 1898.

După 1950 începe dezvoltarea sa după coordonatele economiei centralizate, în cadrul căreia este transformat într-un oraş industrial. La reforma administrativă din 1968 devine reşedinţa judeţului Teleorman.

Alexandria a fost puternic afectată de cutremurul din 1977.

La 27 iulie 1979 a primit statutul de municipiu.

Obiective turistice

  • Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae”, construită între 1869-1898, în stil bizantino-romantic
  • Biserica cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1842-1846 şi restaurată între 1902-1904)
  • Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” (1848-1850)
  • Biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1852)
  • Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1858-1860)
  • Biserica cu hramul „Izvorul Tămăduirii” (1859-1861)

Bibliografie

  • Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0

Note