Alexandru Bătrâneanu
de la Enciclopedia României
| Alexandru Bătrâneanu | ||
 | ||
| Alte nume | Alexandru Chioreanu | |
| Naţionalitate | român | |
| Născut | 1819 sau 1821, Balda, judeţul Mureş | |
| Decedat | 13 octombrie 1848, Cluj-Napoca, judeţul Cluj | |
| Cauză deces | spânzurare | |
| Mormânt la | Cluj-Napoca, judeţul Cluj | |
| Ocupaţie | învăţător, avocat, revoluţionar paşoptist, prefect al Legiunii Clujului | |
| Religie | greco-catolică | |
| Căsătorit cu | nu a fost căsătorit | |
| Copii | nu a avut | |
Alexandru Bătrâneanu (n. 1819/1821?, Balda, judeţul Mureş - 13 octombrie 1848, Someşeni, azi Cluj-Napoca, judeţul Cluj), pe numele său adevărat Alexandru Chioreanu, a fost un revoluţionar paşoptist din Transilvania, prefect al Legiunii Clujului.
Biografie
S-a născut în satul Balda, comuna Sărmaşu, din registrul bisericii greco-catolice la care a fost botezat nereieşind clar dacă s-a născut în anul 1819 sau în anul 1821. Tatăl său, Irimie, era cantor la biserica unită unde a fost botezat viitorul prefect. A început şcoala în satul natal, apoi la Sărmaş, iar liceul l-a urmat la Liceul Piariştilor din Cluj. Aici i-a fost maghiarizat numele în Baternai, care ulterior i-a fost românizat în "Bătrâneanu" în timpul primei adunări de la Blaj, în 30 aprilie 1848. În momentul arestării sale în toamna anului 1848 de către insurgenţii maghiari era învăţător la Apalina, localitate azi înglobată în oraşul Reghin, judeţul Mureş.
Spiritul revoluţionar al viitorului prefect s-a manifestat încă înainte de revoluţia din anul 1848. Astfel, în anul 1842 Dieta maghiară de la Cluj a adoptat un proiect de lege prin care se urmărea introducerea limbii maghiare în mai multe sectoare ale vieţii publice. Episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, deşi român, a îmbrăţişat această idee de lege, iar ca urmare a acestui gest considerat de trădare a naţiunii române, o seamă de profesori şi studenţi români, în frunte cu Simion Bărnuţiu, au protestat vehement. A urmat un proces deschis de episcop împotriva contestatarilor săi, finalizat cu eliminarea din şcoli a studenţilor care s-au ridicat împotriva lui Lemeni şi cu pedepsirea aspră a profesorilor. Printre cei eliminaţi de la studii s-a numărat şi Alexandru Bătrâneanu.
Ca urmare a exmatriculării sale, Alexandru s-a refugiat între 1842 şi 1846 în Muntenia. A revenit apoi în Transilvania şi s-a înscris la Facultatea de ştiinţe juridice din Cluj. În anul 1848 se găsea la Târgu Mureş, funcţionând ca şi practicant la Tabla Regească, avându-i colegi pe Avram Iancu, Alexandru Papiu-Ilarian, Ioan Rusu şi alţi tineri români de nădejde, care vor deveni nucleul revoluţionarilor paşoptişti din Transilvania.
A adoptat cu entuziasm deciziile Adunării Naţionale de la Blaj referitor la programul emancipării naţiunii române prin luptă. La a doua adunare de la Blaj a fost desemnat chiar printre cei 25 membri ai Comitetului Naţional Român din Sibiu.
În iunie 1848 trece în Ţara Românească şi a acţionat de partea revoluţiei muntene, în Oltenia, ca membru în Comisia de propagandă condusă de Nicolae Bălcescu. După înăbuşirea revoluţiei din Muntenia s-a întors în Ardeal.
În toamna anului 1848, după a treia Adunare Naţională de la Blaj din 16 septembrie 1848, Alexandru Bătrâneanu a fost numit de către Comitetul Naţional Român din Sibiu ca prefect al Legiunii Clujului. Ca ajutor l-a primit pe prietenul său Vasile Simonis, cu gradul de viceprefect. Împreună au început să pregătească organizarea ţăranilor pentru ridicarea la arme a Legiunii Clujului. Când ungurii au decretat starea excepţională în Ardeal, prefectul Bătrâneanu şi viceprefectul său au fost nevoiţi să se ascundă prin păduri timp de mai multe săptămâni, fiind urmăriţi de insurgenţii maghiari sub acuzaţia de instigare a populaţiei la nesupunere şi la revoltă.
La 12 octombrie 1848 prefectul Bătrâneanu şi viceprefectul Simonis au ţinut o adunare a ţăranilor în satul Bărăi. În timp ce aceştia vorbeau participanţilor, asupra mulţimii a năvălit un escadron de husari unguri care au ucis 23 de oameni dintre cei adunaţi, iar pe cei doi comandanţi români i-au arestat, laolaltă cu preotul Ambrozie (Vasile?) Turcu. Toţi trei au fost duşi la Cluj pentru a fi închişi, cel puţin pentru moment.
Prefectul Alexandru Bătrâneanu şi viceprefectul său, Vasile Simonis, după ce au fost ţinuţi legaţi mai multe zile şi nopţi sub cerul liber, în frig şi ploaie, bătuţi şi torturaţi, au fost spânzuraţi la 13 octombrie 1848 la Someşeni (azi cartier al municipiului Cluj-Napoca), lângă Cluj. Odată cu ei au mai fost spânzuraţi Ioan Dan din Silivaşu de Câmpie şi preotul român Vasile Turcu din Cătina. Locul exact al executării lor se află chiar lângă podul rutier care face în zilele noastre legătura dintre cartierul Mărăşti şi cartierul Someşeni din municipiul Cluj-Napoca.
Înainte de a fi ucis, la 13 octombrie 1848, prefectul Bătrâneanu a spus călăilor săi:Cadavrul lui Alexandru Bătrâneanu şi ale celorlalţi trei români executaţi odată cu el a rămas în ştreang timp de două zile, abia după aceea a fost posibil să fie îngropat.
Simion Bărnuţiu spunea despre cei doi patrioţi români:La 18 octombrie 1849, aproape la exact un an de la execuţia lui Alexandru Bătrâneanu, chiar pe locul unde a fost spânzurat au fost executaţi cei care îl capturaseră, de către armata austriacă. Ofiţerii maghiari Tamas Andras şi o Sandor Laszlo îi prinseseră pe cei patru români, care au fost ulterior ucişi. Cei doi ofiţeri au fost daţi pe mâna austriecilor chiar de către conaţionalii lor, pentru că se făcuseră vinovaţi de mai multe crime de război.
Autorităţile maghiare au ridicat în anul 1896 un monument al eroilor honvezi de la 1849, pe locul unde au fost executaţi de austrieci cei doi ofiţeri maghiari. După ce Transilvania s-a unit cu România, pe monument a fost inscripţionat în limba română "Monumentul Eroilor". Vandalizat de câteva ori de către naţionalişti români sau maghiari, în decursul existenţei sale, refăcut de tot atâtea ori, monumentul poartă azi o inscripţie în limba română: "Monumentul martirilor".
Moştenirea
- Un monument i-a fost ridicat în localitatea natală, Balda, judeţul Mureş.
- O formaţie de dansuri populare din localitatea Balda se numeşte Alexandru Bătrâneanu.
Bibliografie
- Valentin Borda; Viorica Dutcă; Traian Rus - Avram Iancu şi prefecţii săi, Casa de editură Petru Maior, Târgu Mureş, 1997. ISBN 973-97703-7-1
- Chindriş, Ioan; Neamţu, Gelu - Procese politice antiromâneşti care au zguduit Transilvania în toamna anului 1848, Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9172-25-3