Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român

de la Enciclopedia României

(Redirecționat de la Astra)
Salt la: navigare, căutare
Palatul ASTRA din Sibiu

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (mai cunoscută sub numele abreviat ASTRA) a fost prima instituţie culturală centrală a românilor din Transilvania care a jucat un rol important în emanciparea culturală şi politică a naţiunii române din Ardeal. A luat fiinţă la 4 noiembrie 1861 şi s-a constituit după modelul societăţilor academice ale vremii. Avea sediul la Sibiu.

Scopul asociaţiei a fost acela de a răspândi cultura în rândul poporului, de a sprijini elevii şi meseriaşii săraci cu burse, de a edita şi premia lucrări, „de a concentra puterile cele risipite ale singuraticilor şi lumina culturei - ca un bun comun al tuturor - să se reverse peste toţi fiii poporului român”.

Înfiinţarea

Pentru că a fost structurată de la bun început ca o organizaţie interconfesională, ASTRA a reuşit să coaguleze forţele elitelor şi să detensioneze relaţiile dintre ortodocşi şi greco-catolici, acesta fiind şi unul din motivele pentru care a avut succes. Prima sa conducere a fost asigurată de episcopul ortodox Andrei Şaguna, secondat de Timotei Cipariu şi George Bariţiu (greco-catolici) şi de un comitet central mixt.

La înfiinţarea ei, ASTRA avea în total 212 membri şi un capital de 5.600 florini[1], o sumă infimă pe lângă sumele de care dispuneau societăţile culturale deţinute de celelalte naţiuni. [2]

În 1862 ASTRA se lansează în spaţiul public cu o expoziţie de mari dimensiuni pe care o organizează la Braşov. La adunarea generală care s-a ţinut cu acest prilej, au participat aproape 800 de intelectuali din toate colţurile Transilvaniei, precum şi personalităţi din România. În urma acestui eveniment, numărul de membri creşte la 745, iar fondurile la 20.000 florini. Această sumă a fost folosită în special pentru finanţarea burselor de studii şi în măsură mai mică pentru ajutoare date gimnaziilor româneşti, pentru biblioteca asociaţiei şi pentru câteva premii literare. Deşi începutul este dificil, ASTRA reuşeşte ca în primii ani să înfiinţeze primele sale trei secţii: filologică, istorică şi de ştiinţe naturale. De asemenea, a pregătit apariţia propriei sale reviste, „Transilvania”.

Activitatea

În 1900 au fost stabilite cinci secţii: literară, istorică, şcolară, ştiinţifică şi economică. În 1912numărul lor se ridică la opt, adăugându-se secţiile medicală, de ştiinţe sociale şi tehnică-industrială.

Printre proiectele editoriale cele mai importante ale Asociaţiei s-au numărat:

  • Enciclopedia română, coordonată de Cornel Diaconovici şi apărută între 1898-1904 în trei tomuri masive,
  • Cartea de Aur sau luptele politice naţionale ale românilor de sub coroana ungară, redactată de Teodor V. Păcăţian şi apărută la Sibiu în perioada 1902-1925, în opt volume,
  • Dicţionarul numirilor de localităţi cu poporaţiune românească din Transilvania, de Silvestru Moldovan şi Nicolae Togan, apărut în 1909

Mecenatul basarabean Vasile Stroescu a oferit în 1912 Astrei 25.000 de coroane în scopul constituirii a 3.000 de colecţii de cărţi destinate tot atâtor comune locuite de români.

Muzeul Astrei (Casa Naţională din Sibiu)

Sediul Asociaţiei a fost încă de la bun început emblema instituţiei. Ideea înfiinţării unui muzeu s-a conturat spre sfârşitul secolului XIX, iar decizia de a-l construi a fost luată la adunarea generală de la Mediaş din 1897. În rezoluţia adunării se specifica rolul noului edificiu:

  1. „Un muzeu istoric al Românilor din patrie, împreunat cu colecţiuni arheologice şi numismatice şi cu o archivă pentru păstrarea documentelor de interes pentru istoria română.
  2. Un muzeu etnografic, întocmit cu deosebită considerare la păstrarea motivelor naţionale în port şi industria românî de casă şi la desvoltarea acestui ram al muncii naţionale.
  3. Biblioteca Asociaţiunii provăzută cu toate condiţiunile de desvoltare, ce se recer pentru o mare bibliotecă naţională.
  4. Birourile Asociaţiunii.
  5. O sală mare, care să poată servi pentru prelegeri publice, conferinţe, reprezentaţiuni dramatice şi convorbiri sociale.
  6. Localităţi (localuri – n.n.) corespunzătoare pentru trebuinţele societăţilor române din Sibiu”. P.23 citează Transilvania, nr.4 jubiliar, iulie-august 1911.”

Lucrările de construcţie au început în 1903 şi s-au finalizat în 1905, au costat 158.426 de coroane, sumă colectată de Cornel Diaconovici din taxele membrilor, de la donatori şi printr-o loterie organizată în acest scop. Numai familia Mocioni a donat 24.000 coroane. Inaugurarea Muzeului Astrei s-a ţinut la 6 august 1905 cu prilejul adunării generale.

Preşedinţii ASTREI

Bibliografie

  • Moga Valer, Astra şi societatea: 1918-1930, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 2003 ISBN 973-610-197-5
  • Predescu, Lucian - Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999 ISBN 973-9399-03-7
  • *** - Istoria României. Transilvania, vol I-II, Editura George Bariţiu, Cluj-Napoca 1997

Legături externe

Note

  1. ↑ Istoria Transilvaniei, vol I. pp.987-1175
  2. ↑ Ca termen de comparaţie, societatea maghiară "Erdelyi Muzeum" dispunea la înfiinţarea sa, în 1859, de 180.850 florini şi de un patrimoniu bogat
Adus de la „http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Asociaţiunea_Transilvană_pentru_Literatura_Română_şi_Cultura_Poporului_Român&oldid=51186”