Balta Cehei

Balta Cehei
Categoria a IV-a IUCN (rezervaţie naturală)
Specie de raţă (Anas platyrhynchos) aflată în rezervaţie
Informaţii generale
Poziţie	Judeţul Sălaj
Oraş apropiat	Şimleu Silvaniei
Coordonate	47° 16‘ 03“ N 22° 45‘ 20” N
Suprafaţă	18,20 ha
Înfiinţare	1975, declarat în 2000
Administrator	Ocolul Silvic Şimleu Silvaniei
Vezi şi	Arii protejate în judeţul Sălaj

Balta Cehei este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în judeţul Sălaj, pe teritoriul administrativ al orașului Şimleu Silvaniei.

Localizare

Aria naturală se află în nord-vestul Transilvaniei, în extremitatea nord-vestică a judeţului Sălaj, în lunca văii Crasnei, în partea nord-vestică a satului Cehei, la 4 km. distanță față de orașul Şimleu Silvaniei, între drumul județean (DJ108F) Cehei - Uileacu Şimleului și calea ferată Șimleu - Sărmăşag.

Descriere

Rezervația naturală are o suprafață de 18,20 hectare şi a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a III-a - zone protejate).

Aria naturală reprezintă zona hidrografică formată dintr-un braț părăsit al râului Crasna (prin depuneri aluvionare, suprapuse pe depozite de argile și marne), cu vegetație palustră și o faună bogată în nevertebrate (coleoptere, heteroptere, crustacee), vertebrate (reptile, amfibieni) și păsări.

Biodiversitate

Balta Cehei prezintă o arie naturală cu diversitate floristică şi faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât şi la ecosisteme terestre şi acvatice.

Mirgău (Scutellaria galericulata)

Floră

Flora este constituită din specii arboricole de răchită căprească (Salix caprea), zălog (Salix cinerea) sau arin (Alunus glutinosa).

La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii de plante higrofite, printre care: ferigă de apă (Nephrodiun thelypestris), iarba broaștelor (Hydrocharis morsus-ranae), buzdugan de apă (Sparganium simplex), mirgău (Scutellaria galericulata), boglari (Ranunculus sceleratus), sânzâiene (din specia Galium uliginosum), mană de apă (Glyceria maxima), otrățel (Utricularia vulgaris), trestie (Phragmites australis), papură (Typha) sau mușchi natant (Riccia fluitans); precum şi o multitudine de specii de plante vasculare.

Faună

Fauna este reprezentată de mai multe specii (dintre care unele rare şi protejate prin lege) de păsări, insecte, reptile şi amfibieni, astfel:

• păsări cu specii de: stârc pitic (Ixobrychus minutus), lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), găinușa de baltă (Gallinula Chloropus), barză albă (Ciconia ciconia) sau mai multe specii de rațe, printre care și o specie cunoscută sub denumirea de rață mare ( Anas platyrhynchos);
• broaște: buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina veriegata), buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina);
• o specie de salamandră din familia amfibienilor, cunoscută în zonă sub denumirea de triton cu creastă
• o specie de șopârlă cunoscută sub denumirea de gușter (Lacerta viridis)
• mai multe specii de insecte din ordinul coleopterelor și heteropterelor
• crustacee

Obiective turistice

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic, printre care: lăcaşuri de cult, clădiri istorice şi muzee, majoritarea în Şimleu Silvaniei, oraș aflat la doar 4 km. distanță față de satul Cehei.

Biserica de lemn din Stâna aflată în complexul monahal al Mănăstirii Bic

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Cehei, lăcaș de cult declarat monument istoric, aparținând marii familii a bisericilor de lemn din România; construită în anul 1765 în satul Câmpia și mutată ulterior în Cehei.

Mănăstirea Bic aflată în satul omonim, poartă hramul „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” și este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului. În incinta complexului arhitectural se află o biserică de lemn construită în anul 1778 și declarată monument istoric.

Biserica romano-catolică din Şimleu Silvaniei

Biserica romană-catolică din Şimleu Silvaniei, clădire (monument istoric) ridicată în anul 1534 de către Báthory István, un descendent al familiei Báthory, familie nobiliară maghiară din Transilvania. Biserica suferă distrugeri în anul 1660 datorate atacurilor armate turce, este refăcută în 1666, în anul 1780 se construiește turnul, iar în 1984 orga.

Biserica reformată din Șimleu, construită în anul 1730, suferă mai multe distrugeri dar este refăcută de-a lungul vremii. În anul 1737 se casetează tavanul în motive populare, în 1769 se construiește orga, în 1815 vechiul turn de lemn se înlocuiește cu altul de piatră, iar în 1817 se adaugă ceasul de pe turn.

Sinagoga din Șimleu, lăcaș de cult evreiesc, este construită în anul 1876, iar din anul 2005 devine Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord

Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei, monument istoric ce reprezintă rămășițele unei cetăți medievale transilvănene ale secolului al XVI-lea, construită de familia Báthory, destinată ca reședință nobiliară

Ruinele „Cetății Măgura” din dealul Măgura, reprezintă o fortificație datată în epoca medievală timpurie, construită din pământ și piatră.

Căi de acces

• Drumul județean (DJ108F) Şimleu Silvaniei - Cehei, înainte de a ajunge în satul Uileacu Şimleului, în imediata apropiere, pe partea dreaptă a drumului se află rezervația.

Vezi și

• Şimleu Silvaniei

Note şi referinţe

Rezervaţii naturale în judeţul Sălaj
	Balta Cehei • Calcarele de Rona1 • Grădina Zmeilor1 • Gresiile de pe Stânca Dracului1 • Lunca cu lalea pestriţă - Valea Sălajului • Mlaştina de la Iaz • Pădurea Lapiş • Pădurea „La Castani” • Peştera Măgurici1 • Pietrele „Moşu şi Baba”1 • Poiana cu narcise de la Racâş-Hida • Rezervaţia peisagistică Tusa-Barcău • Stanii Cliţului • Stejărişul de baltă Panic • Stejărişul Panic
1 Rezervaţie naturală declarată monument al naturii