Brăila
de la Enciclopedia României
| Municipiul Brăila Judeţul Brăila (BR) |
 |
| Localităţi componente |
|---|
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1368 |
| Suprafaţă | 33.2 km² |
| Populaţie | 211161 locuitori (2010) |
| Densitate | 6360.27 loc./km² |
| Altitudine medie | 20 metri n. m. |
| Primar | Aurel Gabriel Simionescu (PSD) |
| Pagină web | Site oficial al primăriei oraşului |
|
Index municipii în judeţul Brăila |
|---|
Brăila |
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Brăila este un municipiu din judeţul Brăila, situat în nord-estul Câmpiei Brăilei, pe stânga Dunării, la 170 km amonte de vărsarea Dunării în Marea Neagră. Brăila este reşedinţa judeţului omonim, port fluvio-maritim până la care pot pătrunde vase de mare tonaj, nod feroviar şi rutier. Staţia de cale ferată a fost inaugurată la 13 septembrie 1872.
Demografie
La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 216.292 locuitori. Conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 ianuarie 2010 municipiul Brăila avea o populaţie stabilă de 227981 locuitori, în scădere cu 1340 locuitori faţă de anul 2009.
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei municipiului Brăila" ymin=0 ymax=300000 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1912,65502 1930,68347 1948,95514 1956,102500 1966,138802 1977,194633 1992,234110 2002,216292 2007,215316 2009,212501 2010,211161 </lines>
Obiective turistice
- Zidurile cetăţii Brăila
- Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” ce datează din secolul al XVII-lea
- Biserica grecească cu hramul „Buna Vestire” (1862-1872)
- Biserica cu dublu hram „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” şi „Sfânta Parascheva” (construită în 1872-1894)
- Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” (1860-1865), cu picturi murale executate de Petre Alexandrescu
- Institutul Sancta Maria (1898)
- Clădirea Tribunalului 1886-1890
- Palatul Agriculturii realizat în 1923 după planurile arhitectului Florea Stănculescu
- Hruba „Pulberăria Nouă” (1812-1814)
- Palatul cultural (1864)
- Palatul „Lyra” (1924)
- Clădirea Băncii Agricole din secolul al XIX-lea
- Clubul NAVROM (1900)
- Hanul de la 1864
- Clădirea Teatrului „Maria Filotti” din secolul al XIX-lea
- Farmacia Faltis din 1899
- Gara fluvială de la începutul secolului XX
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
Note