Brezon
de la Enciclopedia României
| Satul Brezon |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1872 |
| Populaţie | 128 locuitori |
| Cod poştal | 327211 |
|
Index sate în judeţul Caraş-Severin |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Brezon este un sat în judeţul Caraş-Severin, comuna Forotic. Are o populaţie de 128 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în zona de est a judeţului Caraş-Severin, la limita cu judeţul Timiş, la nord de centrul de comună, satul Forotic, de care este aproape lipit. Satul este traversat de drumul judeţean DJ 572 Berzovia - Comorâşte. Se învecinează la nord cu Surducu Mare şi la dus cu Forotic.
Istorie
Actuala localitate Brezon a fost înfiinţată în anul 1872 prin colonizarea cu germani de religie romano-catolică, originari din comitatul Torontal. Înfiinţarea noii aşezări a fost făcută la solicitarea Societăţii de Căi Ferate Maghiare, însă avea de fapt un substrat politic[1]. Istoricul maghiar Pesty Frigyes arată că Societatea de Căi Ferate Maghiare vroia să dea astfel un exemplu românilor din Forotic p„entru o mai mare sârguinţă în agricultură”[2]. Pentru acomodarea noii colonii, a fost ruptă o bucată din hotarul Foroticului şi s-a distribuit familiilor de colonişti, în schimbul unei rente pe 15 ani şi cu condiţia ca aceștia să construiască pe propriile puteri biserica, parohia şi şcoala învăţătorului. De asemenea, Societatea de Căi Ferate a pus la dispoziţia lor piatra necesară construcţiei şi lemne la un preţ avantajos.
Colonia Brezon a avut la început 50 de case. Numele său a fost dat în cinstea lui George Breson, directorul societăţii de căi ferate de la acea vreme. Începutul nu a fost uşor: în primii ani, mulţi dintre coloniştii veniţi din câmpiile Torontalului nu s-au putut obişnui cu condiţiile de aici şi s-au îmbolnăvit sau chiar au murit, astfel că mulţi au plecat în primii ani. Totuşi, aşezarea s-a înfiripat şi s-a dezvoltat încet-încet iar în 1879 a fost ridicată biserica romano-catolică.
În perioada interbelică aparţinea de plasa Oraviţa şi era locuită exclusiv de germani. Începând cu anii 70, germani încep să părăsească satul în ritm tot mai accelerat, iar la începutul anilor 90 marea lor majoritate a plecat. În urma lor s-au aşezat români şi romi (ţigani). Aceştia din urmă au devenit majoritari.
Populaţie
La recensământul din 2002, localitatea Brezon avea 128 locuitori, dintre care 71 romi, 48 români, 6 germani, 1 maghiar, 1 ceh şi un locuitor de altă etnie.
Bibliografie
- Ilieşiu, Nicolae, Monografia istorică a Banatului: Judeţul Caraş, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2011 ISBN 606-8304-39-7
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]