Budila
de la Enciclopedia României
Satul Budila |
|
Amplasarea localităţii în judeţul Braşov | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1211 |
Populaţie | 3931 locuitori (2007) |
Index sate în judeţul Braşov |
---|
Index sate în România |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Satul Budila este situat în estul judeţului Braşov, între comunele Tărlungeni şi Teliu, pe malul râului Tărlung. Este singurul sat al comunei cu acelaşi nume.
Cuprins
Istoric
Satul este menţionat documentar pentru prima dată în 1211, sub numele de Budula, ca localitate de graniţă a teritoriului dat în stăpânire Cavalerilor Teutoni. În 1332 apare cu numele actual, într-un registru papal de dijme[1].
Din 1730 a început construirea celor patru castele din Budila, numite după proprietari: Beldy Lászlo, Beldy Pál, Nemes şi Mikes[2]. Budila este singura localitate din România care are patru castele.
În 1734 a fost înălţată şi pictată biserica ortodoxă din localitate[3].
Turism
În satul Budila pot fi vizitate biserica ortodoxă Sf. Nicolae, care datează din 1734, şi cele patru castele din secolul al XVIII-lea.
Castelul Beldy Lászlo a fost construit în 1730, potrivit inscripţiei de pe frontispiciu. Acesta este structurat pe două etaje în partea centrală, cu 25 de camere, şi prezintă două faţade. Prima are o loggie din piatră cu ornamente, susţinută de patru coloane cilindrice, iar a doua prezintă două statuete în lateral, un pridvor la parter şi un balcon interior la etaj. Iniţial castelul a fost înconjurat de ziduri exterioare de apărare, astăzi în ruine, care cuprindeau şi o casă a portarului. În prezent intrarea în castel se face pe sub o boltă aflată la parter[4]. În acest edificiu se află primăria comunei Budila.
Castelul Beldy Pál a fost construit în 1751, iar astăzi se află în ruine[5].
Castelul Nemes a fost ridicat în aceeaşi perioadă cu Castelul Beldy Lászlo, în apropierea sa. Prezintă un etaj în partea sa centrală. În apropiere se găseşte o construcţie din aceeaşi perioadă, cu un pod pentru cereale şi beciuri întinse[6].
Castelul Mikes datează tot din secolul al XVIII-lea. Contele Kelemen Mikes a fost căpitan în comitatul Trei Scaune, dar şi scriitor şi un amator de artă şi vânători[7].
În centrul satului Budila se află un monument din lemn ridicat în amintirea eroilor din cele două Războaie Mondiale[8].
Referinţe
- ↑ Pop, Princz, p. 195.
- ↑ Petraru, Catrina, p. 90.
- ↑ Pop, Princz, p. 195.
- ↑ Petraru, Catrina, p. 90.
- ↑ Onciu.
- ↑ Petraru, Catrina, p. 90.
- ↑ Onciu.
- ↑ Petraru, Catrina, p. 90.
Bibliografie
- ***, Colecţia „Judeţele Patriei”: Braşov - monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
- Onciu, Camelia, Castelele din Budila, în „Monitorul Expres” din 17 noiembrie 2006.
- Petraru, Ştefan şi Catrina, Constantin, Braşovul Memorial, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1976.
- Pop, Silviu şi Princz, Ştefan, Braşov - ghid turistic, Editura Pentru Turism, Bucureşti, 1974.