Buhuşi
de la Enciclopedia României
| Oraşul Buhuşi Judeţul Bacău (BC) |
|
| Localităţi componente |
|---|
| Marginea, Runcu |
| Amplasarea localităţii în judeţul Bacău | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1438 |
| Suprafaţă | 5.8 km² |
| Populaţie | 19590 locuitori (2010) |
| Densitate | 3377.59 loc./km² |
| Altitudine medie | 235 metri n. m. |
| Primar | Ionel Turcea (PSD) |
| Pagină web | Site oficial al oraşului |
|
Index oraşe în judeţul Bacău |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Buhuşi este un oraş din judeţul Bacău, situat în sud-estul Depresiunii Cracău-Bistriţa, la 24 km nord-vest de Bacău. Are o lungă tradiţie în domeniul industriei textile.
Istorie
Localitatea este atestată documentar din anul 1438 şi a fost un vechi târg medieval, amplasat pe drumul comercial de pe valea Bistriţei. Iniţial se numea Bodeşti şi doar mai târziu ia numele Buhuşi, după numele unei familii boiereşti care a stăpânit peste aceste meleaguri. Buhuşiul s-a dezvoltat cu precădere după 1832. În 1885 se construieşte fabrica de postav, cea mai veche din Vechiul Regat. A fost declarat oraş în 1930.
Obiective turistice
- Muzeul de artă şi istorie adăpostit în conacul boieresc al familiei Buhuş (1800)
- Mănăstirea Runcu din satul Runcu a fost ctitorită de Ştefan cel Mare în 1457
- Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1760-1787)
- Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” (1729)
- Hanul poştal fortificat de la Gura Orbicului (secolul al XIII-lea)
- Monumentul închinat eroilor primului război mondial
- Codrul de fag declarat rezervaţie naturală pe Dealul Runcu
Bibliografie
- Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0
Note
