Bunea Mică

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Placă comemorativă:
În memoria satului ce a fost
BUNEA MICĂ
1886 - 1891
Memorialul. Pe fundal, clopotniţa pe locul unde a fost biserica din sat.
Strada principală a satului părăsit.

Bunea Mică (mai demult Bunea Ungurească, în limba maghiară Bunyaszekszárd) este un sat în judeţul Timiş, aparţinător de oraşul Făget. De la începutul anilor '80, satul este complet depopulat. Recensământul din 2002 nu a înregistrat niciun locuitor. În trecut aici a locuit o comunitate maghiară care constituia majoritatea absolută a populaţiei.

Localizare

Bunea Mică încă mai figurează pe harta judeţului Timiş cu toate că nu mai există decât urme ale existenţei trecute ale acestuia. El este localizat la circa 10 km nord de oraşul Făget, într-o zonă mai izolată, la 2 km nord de Bunea Mare. Este străbătut de un drum judeţean, care traversează Dealurile Lipovei şi duce până la Ostrov, în judeul Arad. Acest drum este asfaltat până la Bunea Mare, apoi devine un drum de pământ.

Istorie

Satul Bunea Mică a fost înfiinţat în 1871, prin colonizarea cu circa 100 de maghiari aduşi din Szegeszard, din sud-estul Ungariei. Numele pe care coloniştii l-au dat aşezării a fost Bunyaszekszárd, după numele aşezării de unde proveneau. Românii din împrejurimi, în schimb, l-au numit Bunea Ungurească. După 1918, numele a fost oficial românizat în Bunea Mică. Viaţa acestei aşezări nu a fost foarte lungă. După instaurarea comunismului, maghiarii din Bunea Mică au început să migreze treptat spre oraşe, spre Făget sau spre localităţile maghiare mai însemnate, în specie Dumbrava, la sud-vest de Făget. Satul s-a depopulat până la nivelul în care a fost complet părăsit. Ultimii locuitori au părăsit satul sau au decedat spre sfârşitul anilor '70, începutul anilor '80. Casele s-au deteriorat şi cu timpul au fost demolate. La fel s-a întâmplat şi cu biserica. O piatră comemorativă aminteşte data în care se consideră desfiinţarea satului: 1981. Cu toate acestea, Bunea Mică continuă să existe, cel puţin la nivel administrativ, cu toate că, până astăzi, nu s-a mai înregistrat niciun locuitor.

Populaţia

Evoluţia populaţiei
1912 1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002
250 257 211 169 83 14 - -

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8

Legături externe