Buziaş

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Oraşul
Buziaş

Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Localităţi componente
Bacova, Silagiu
Atestare 1321
Suprafaţă 105,2 km²
Populaţie 7.772 locuitori
Densitate 73 loc/km²
Altitudine medie 128 metri n. m.
Primar Viorel Ilaş Alger (PSD)
Pagină web primariabuzias.ro

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Biserica ortodoxă
Biserica catolică
Vedere de epocă

Buziaş este un oraş şi o staţiune balneoclimaterică în judeţul Timiş. Are o populaţie de 7.738 locuitori (2004). Numit Ahibis de romani, Buziaşul a fost menţionată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321. A fost declarat oraş în 1956. Din punct de vedere administrativ, include şi satele Bacova şi Silagiu.

Localizare

Oraşul este situat în vestul României, la 30 km de municipiul Timişoara şi 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul judeţean DJ 592 şi de calea ferată Timişoara-Buziaş-Lugoj.

Istoric

Aşezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis, nume care apare şi pe Tabula Peutingeriana. Atestarea documentară este făcută prima oară în anul 1072. Datorită condiţiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar şi un climat blând, Buziaşul a fost recunoscut ca potenţial centru balnear. Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în 1811, de către balneologul român Gheorghe Ciocârlan. La 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele staţiunii balneare fiind construite în 1819. În 1839 a fost declarată staţiune balneară. Între 1903 - 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime şi se construieşte fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În 1911 este declarată oficial staţiune balneoclimaterică.

După Unirea Banatului cu România, îşi menţine statutul de staţiune balneară de tratament cardio-vascular şi este reşedinţă de plasă. Este declarat oraş în 1956. În anii '60 activitatea economică se diversifică, sunt create mici industrii uşoare şi alimentară. Creşte atât populaţia cât şi suprafaţa oraşului. Se construiesc cartiere de blocuri, vile şi hoteluri pentru staţiune.

Apele minerale de la Buziaş sunt folosite pentru tratarea multor boli dar sunt şi îmbuteliate şi comercializate ca ape minerale de larg consum.

Parcul

Parcul din Buziaş, cu o suprafaţă de 20 hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind platanul. Arhitectura staţiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary şi în Baden-Baden.

Demografie

Populaţia Buziaşului la recensământul din 2002 era de 7.772 de locuitori, incluzând aici şi satele aparţinătoare. Fără acestea, oraşul propriu-zis număra 5.335 de locuitori, în timp ce restul de 2.437 locuitori se împart între Bacova şi Silagiu. Distribuţia pe etnii, per ansamblul localităţii, este următoarea: 6.674 români (86,5%), 364 unguri (4,7%), 358 germani (4,6%), 186 rromi (2,4%) şi 132 alte etnii (1,7%).

Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează:

<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=6000 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total

1880,2473 1890,2626 1900,2852 1910,2923 1920,2836 1930,2935 1941,2856 1956,5140 1966,4369 1977,5218 1992,5682 2002,5335 </lines>

Economie

Economia Buziaşului s-a dezvoltat în jurul staţiunii balneo-climaterice şi a resurselor de ape minerale. Cu timpul activitatea economică s-a diversificat, odată cu amplasarea aici a unor fabrici în domeniul electromotoarelor (secţie a „Electromotor” Timişoara), industriei textile şi de încălţăminte. În ultimii ani s-au făcut investiţii consistente în staţiunea balneoclimaterică, în dezvoltarea infrastructurii de turism, şi au fost deschise câteva noi întreprinderi private cu caracter industrial.

Bibliografie

  • Ioan Munteanu, Timiş. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7
  • Sfetcu, Octavian, Buziaş - temelii istorice şi teatrale, Editura Orizonturi Universitare, 2001, ISBN 973-8109-51-5
  • Simuţ, Doru O., Buziaş. Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986

Legături externe