Cântecele Revoluţiei din Decembrie 1989

Cântecele Revoluţiei din Decembrie 1989 sunt compoziţii dedicate Revoluţiei române şi eroilor ei, în majoritatea lor în stil rock. Două dintre acestea au fost create înainte de începerea revoltei anticomuniste, dar au căpătat un plus de semnificaţie în contextul evenimentelor ulterioare. Cântecele Revoluţiei au fost editate în majoritate în perioada 1990-1992 pe diferite suporturi audio, iar după această perioadă au început să fie reeditate în parte pe CD. O lucrare aparte o reprezintă dublul LP „Lanţurile” al formaţiei Krypton, dedicat în întregime Revoluţiei, care a beneficiat de colaborarea corului Song şi a actorului Călin Nemeş. În continuare sunt prezentate principalele cântece ale revoluţiei, ordonate alfabetic după numele formaţiei.

Cântecele

Piesa „1989” a formaţiei Cargo a fost compusă înainte de evenimentele de la sfârşitul anului 1989 de către Adi Bărar şi Raul Dudnic. Versurile şi melodia induc atmosfera apăsătoare a acelui an. A apărut pe discul „Povestiri din gară”, editat de către Electrecord în 1992. În 1999 albumul a fost reeditat pe CD de către Media Pro Music.

În cadrul formaţiei Compact B, Adrian Ordean a compus piesa instrumentală „22”, apărută în 1991 pe albumul "Cine eşti tu oare", la Migas Real Compact. Mai târziu a fost reeditată pe CD-ul „Compact '88-'95” la Roton, în 1996, însă finalul piesei originale lipseşte.

La începutul anului 1990 formaţia Conex a compus piesa „Tânăr erou”, dedicată fostului membru Mihai Lucreţiu „Rocker” Gîtlan, una dintre primele victime ale Revoluţiei din Bucureşti. Şi formaţia Cri Gri i-a dedicat o compoziţie, „Baladă pentru fiul pierdut”.

Digital Art, formaţia fraţilor Cristian şi Florian Nanu, a realizat piesa electronică „Bravi eroi” în memoria celor răpuşi în timpul Revoluţiei. Compoziţia a apărut pe albumul „Translaţie temporală”, în 1994.

În 1990 Doru Căplescu a înregistrat la Televiziune şi mai apoi a editat la Electrecord maxi-single-ul „22”. Muzica, aranjamentul orchestral, instrumentele electronice şi vocea primei părţi aparţin lui Doru Căplescu, în timp ce versurile au fost scrise de Alexandru Andrieş şi Ioan Luchian Mihalea. Compoziţia este structurată în trei părţi: prima este interpretată de Doru Căplescu, a doua este un intermezzo instrumental, iar a treia este interpretată de corul Song. Înregistrările muzicale, mixajele şi videoclipul au fost realizate în studiourile TVR, maestru de sunet fiind Alexandra Cepraga, producător — Mariana Şoitu şi regizor artistic — Doina Anastasiu.

În 1990 Erlend Krauser şi Mony Bordeianu, foşti componenţi ai formaţiei Phoenix au compus piesa „Păsări Albe”, care a fost difuzată intens pe posturile de radio timişorene. A apărut în variantă instrumentală pe discul lui Krauser „Flight Of The Phoenix”, în 1991.

Soţii Ion şi Doina Aldea Teodorovici au compus mai multe piese în 1990, pe versurile lui Grigore Vieru, între care şi „Cântec pentru libertate”. Această piesă a fost interpretată alături de Dida Drăgan şi a apărut fragmentar în 1990 pe compilaţia "Orele Revoluţiei".

În 2009 Locatarii au scos albumul „Nu te supăra, frate”, pe care apare şi piesa „Cimitirul Eroilor”, compusă de Tavi Iepan. Această piesă a fost dedicată „celor căzuţi în revoluţie, familiilor lor, răniţilor şi celor cu sufletul curat de atunci şi de acum”.

Formaţia Phoenix a realizat două compoziţii dedicate evenimentelor din 1989: „Timişoara”, în cinstea oraşului în care a început Revoluţia, şi „Jocul”. Ambele au fost compuse de către Nicolae Covaci, care a semnat şi textul (alături de Mircea Florian la prima). Piesa „Jocul” exprimă explicit victoria Revoluţiei („S-a pornit de cu zori un zvon, / Că l-au dat jos de pe tron. / Pe călăul cel urât, / L-au scurtat cam pân'la gât.”), dar atrage atenţia asupra stagnării de după 1989, stagnare care costă „gologani” şi aduce numai „belele”. Ambele piese au apărut în 1992 pe albumul „Symphoenix/Timişoara” (casetă şi dublu LP) editat de Eurocord şi Unimedia Records, şi au fost scoase în 1993 pe CD de către Genius. La înregistrarea albumului au participat şi corurile Song şi Grupul de „popi”.

O altă piesă compusă imediat după Revoluţie a fost „Timişoara” a formaţiei Pro Musica. Creată de Ilie Stepan pe versurile lui Marian Odangiu, aceasta a apărut întâi pe un single editat în decembrie 1990 de către FRW Records din Viena, atât în limba română cât şi în limba engleză. Potrivit copertei, discul a fost produs „pentru sprijinul independenţei culturale a compozitorilor, autorilor şi muzicienilor români”. Componenţa formaţiei era: Grigore Bujor Hariga şi Ilie Stepan — chitare, Mircea Stratan — clape, Mario Florescu — voce, percuţie, Tiberiu Bakó — bas şi Vasile Dolga — baterie. Varianta în limba engleză a fost recitată de către Eduard Poore. Piesa a fost reluată tot în 1990 de către Electrecord sub numele „16 decembrie” pe compilaţia „Orele Revoluţiei”.

Formaţia Roşu şi Negru a omagiat eroii Revoluţiei prin cântecul Crăciun însângerat, o piesă-videoclip înregistrată în 1990 la TVR, în regia lui Anghel Mora (Mihai Diaconescu). Muzica este semnată Roşu şi Negru, iar textul aparţine lui George Stanca. A apărut fragmentar pe compilaţia „Orele Revoluţiei” editată de Electrecord în 1990.

Valeriu Sterian a reluat un cântec mai vechi, care s-a potrivit noilor evenimente: „Nopţi”, interpretat alături de Compania de Sunet. Această piesă semnată de Valeriu Sterian şi Carmen Marin a câştigat Premiul de Compoziţie în 1973, la a doua ediţie a Festivalului „Primăvara Baladelor”. După Revoluţie, în 1990, a apărut pe un single, iar mai apoi pe discul LP „Vino, Doamne” editat de Compania de Sunet SRL în 1991. Ulterior cântecul a fost reeditat de mai multe ori pe CD. Videoclipul realizat în 1990 la TVR are textul diferit, întrucât refrenul melodiei este interpretat alături de alţi artişti din Europa, care îl cântă în limba lor.

Vasile Şeicaru a compus şi înregistrat în 1990 piesa „Vineri 22”, textul aparţinând Malei Bărbulescu. Cântecul a apărut în 1990 pe compilaţia „Orele Revoluţiei” şi mai apoi, în 1991, pe LP-ul „Citeşte numai la final” editat de Electrecord. Partitura chitării a fost interpretată de Nuţu Olteanu.

În vara lui 1989 Victor Socaciu a participat la concursul de muzică uşoară de la Mamaia cu piesa „Libertate”. În legătură cu această piesă, Titus Andrei îşi amintea: „În 1989, nici nu ştiu cum a scăpat piesa «Libertate» în concursul de creaţie de la Mamaia, din păcate nu a luat nimic, dar a fost printre primele melodii, atenţie, dacă nu mă înşel chiar prima pe care am difuzat-o în ziua de 22 decembrie la radio, prima zi de libertate după decolarea avionului [elicopterului]”. Piesa a apărut în 1990 pe compilaţia „Orele Revoluţiei”, apoi în 1996 pe albumul „Ceasul Iubirii”, editat de Alpha Sound.