Cheile Lăpuşului
de la Enciclopedia României
| | ||
|---|---|---|
| | ||
 Cheile Lăpuşului, vedere de pe Cetate | ||
| | ||
| Poziţie |  Judeţul Maramureş
| |
| Oraş apropiat | Târgu Lăpuş | |
| Coordonate | 47° 26‘ 55“ N 23° 37‘ 58” N | |
| Lungime | 25 km | |
| Înfiinţare | 1994, declarat în 2000 | |
| Administrator | Ministerul Mediului şi Pădurilor | |
| Vezi şi | Arii protejate în judeţul Maramureş | |
Cheile Lăpușului alcătuiesc o rezervație naturală (arie protejată de tip geologic, floristic şi faunistic) situată în judeţul Maramureş, pe teritoriul administrativ al orașului Târgu Lăpuş[1].
Localizare
Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Maramureș (aproape de limita teritorială cu judeţul Sălaj), în partea vestică a orașului Târgu Lăpuș, între satele Răzoare și Remecioara (pe cursul mijlociu al râului Lăpuș, de la Rozoare și până la confluența acestuia cu râul Cavnic)[2].
Descriere
Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000[3] (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o distanță de 25 de kilometri[4] și se suprapune sitului Natura 2000 - Cheile Lăpușului[5].
Aria protejată reprezintă o zonă (constituită pe calcare, șisturi cristaline și dolomite) de defileu, cu sectoare de tip canion (Vima Mică - Sălnița, Buteasa Râu - La Împreunături), cu abrupturi stâncoase (Custura Cetățelii, Custura Vimei), vârfuri, cascade (La Pișătoare) și peșteri; cu faună sălbatică și floră specifică stâncăriilor.
În arealul ariei naturale este semnalată prezența unei specii de broască (din clasa batracienilor) protejată prin lege, cunoscută sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), specie aflată pe Lista roșie a IUCN[6].
Atracții turistice
În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
.JPG)
- Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Boiereni, construcție 1815
- Biserica reformatǎ-calvină din satul Dămăcușeni, construitǎ în jurul anului 1700
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Dumbrava, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
- Biserica de lemn „Sfânta Maria” din satul Fântânele, construcție 1900, monument istoric
- Biserica de lemn „Sfinții Apostoli” din satul Groape, construcție 1830, monument istoric
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Inău, construcție 1689, monument istoric
- Biserica de lemn din satul Răzoare construită în secolul al XVIII-lea și adusă după 1867 din localitatea Glod (Sălaj).
- Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz (monument istoric). Biserica a fost construită în anul 1663 şi este considerată una dintre cele mai interesante și valoroase biserici de lemn din Transilvania, aflată pe Lista Potrimoniului Mondial al UNESCO[7]
- Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Boroieni
- Mănăstirea Rohia
- Biserica de lemn din satul Stoiceni, construcție 1860, monument istoric
- Rezervația naturală „Cheile Babei”
Vezi şi
Note
- ↑ Harta Cheile Lăpușului; accesat la 13 iunie 2013
- ↑ Protectedplanet.net - Cheile Lapusului (intre Groapele si Impreunaturi) Nature Reserve; accesat la 13 iunie 2013
- ↑ Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000, accesat la 13 iunie 2013
- ↑ Apmmm.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș; accesat la 13 iunie 2013
- ↑ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Cheile Lăpușului; accesat la 13 iunie 2013
- ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina veriegata; accesat la 13 iunie 2013
- ↑ Maramures.djc.ro - Direcția județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Maramureș - Biserica "Sf. Arhangheli" (Rogoz); accesat la 13 iunie 2013
