Chişineu-Criş

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Oraşul
Chişineu-Criş

Judeţul Arad (AR)

Stema-orasului-chisineu-cris-arad.png
Localităţi componente
Nădab
Atestare 1202-1203
Suprafaţă 7.3 km²
Populaţie 8273 locuitori (2010)
Densitate 1133.29 loc./km²
Altitudine medie 102 metri n. m.
Primar Gheorghe Burdan (PSD)
Pagină web Pagina oficială a oraşului

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Chişineu-Criş este un oraş din judeţul Arad, situat în extremitatea vestică a României, în Câmpia Crișurilor, pe Crişul Alb, la 42 km nord nord-est de municipiul Arad.

Istorie

Localitatea este atestată pentru prima dată în anii 1202-1203, cu numele villa Jeneusol. Ea s-a dezvoltat iniţial pe malul stâng al Crişului Alb. În jurul anului 1900 se termină construcţia digurilor de pe Criş, după care începe extinderea localităţii pe malul stâng. A fost declarată oraş în 1968, având în componenţa sa şi satul Nădab.

Demografie

La recensământul din 2002, oraşul Chişineu-Criş avea 6.556 locuitori, fără satul aparţinător Nădab şi 8.343 locuitori, împreună cu acesta. Conform datelor INSSE de la 1 ianuarie 2010, populaţia oraşului a scăzut la 8.273 locuitori.

Din punct de vedere etnic, populaţia este constituită din 6.007 români, 2.006 maghiari, 261 ţigani, 35 germani, 25 slovaci şi 9 de alte etnii. Maghiarii, al doilea grup etnic ca mărime, sunt concentraţi în Chişineu-Criş şi foarte puţin în Nădab.

Obiective turistice

  • Castelul din secolul al XIX-lea

Stema oraşului

Stema-orasului-chisineu-cris-arad.png

Stema oficială a oraşului Chişineu-Criş a fost adoptata de Guvern prin Hotărârea nr. 106/2013. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată de argint şi despicat în partea superioară. În partea superioară, în câmp albastru, se află o biserică de aur, terminată cu o cruce. Văzută din faţă, biserica este alcătuită din două abside laterale poligonale, o poartă închisă şi o turlă cu 3 ferestre, cea de jos dreptunghiulară, iar cele două de sus semicirculare, interpuse de un acoperiş piramidal cu bulb turtit. În partea superioară, în câmp roşu, se află o roată dinţată de aur, flancată, stânga - dreapta, de câte un spic de grâu din acelaşi metal, fiind alcătuită din jumătate de roată de moară de apă, la dreapta, şi din jumătate de roată industrială, la stânga. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o liră de argint suprapusă de două ramuri de laur din acelaşi metal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate
Biserica face referire la credinţa păstrată de localnici şi la edificiile monahale existente în localitate. Fascia undată simbolizează râul Crişul Alb, care străbate oraşul. Jumătatea de roată de moară de apă aminteşte de morile de apă existente odinioară pe râul Crişul Alb şi pe Canalul Morilor, iar jumătatea de roată industrială semnifică industria constructoare de maşini agricole şi cea a prelucrării metalelor din zonă. Spicele de grâu simbolizează una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura, şi valorificarea produselor agricole. Lira cu ramurile de laur semnifică viaţa culturală şi artistică, amintind de Reuniunea corală "Lyra", înfiinţată în anul 1931.Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Bibliografie

  • Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Arad 1880 - 2002, [1]

Note