Ciacova

de la Enciclopedia României

Oraşul Ciacova Judeţul Timiş (TM)

Localităţi componente
Cebza, Macedonia, Obad, Petroman

Amplasarea localităţii în judeţul Timiş

Atestare	1234
Suprafaţă	33,81 km²
Populaţie	7.282 locuitori
Densitate	28.81 loc/km²
Altitudine	80 metri n. m.
Primar	Petru Filip (PDL)
Pagină web	Site oficial

Index oraşe în judeţul Timiş
Buziaş Ciacova Deta Făget Gătaia Jimbolia Lugoj Recaş Sânnicolau Mare Timişoara

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Anina Aninoasa Arad Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bârlad Beclean Beiuş Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăieni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti-Căciulata Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dărmăneşti Dealu Dej Deta Deva Dorohoi Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Filiaşi Focşani Fundulea Galaţi Găeşti Geoagiu Gheorgheni Gherla Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Mihăileşti Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pâncota Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Pogoanele Predeal Pucioasa Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Reghin Reşiţa Roman Roşiori de Vede Rovinari Rupea Salonta Satu Mare Săcele Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Săveni Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Ştei Tălmaciu Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Ciacova este un mic oraş de câmpie din sudul judeţului Timiş, cu o populaţie de 7.282 locuitori (2002). De Ciacova aparţin şi localităţile Cebza, Macedonia, Obad şi Petroman. A primit statutul de oraş în anul 2004.

Cuprins 1 Geografie 2 Climă 3 Istorie 4 Demografie 4.1 Structura confesională 5 Economie 6 Localităţi înfrăţite 7 Obiective turistice 8 Bibliografie 8.1 Bibliografie recomandată 9 Note 10 Legături externe

Geografie

Ciacova este localizată în Câmpia Timişului, pe râul Timişul Mort, la o distanţă de 28 km sud-vest de municipiul Timişoara, de care este legat atât rutier cât şi feroviar. Rutier, accesul în localitatea este asigurat pe drumul judeţean DJ 693 in lungime de 9 km, care face legătura cu şoseaua internaţională E70 Timişoara - Stamora Moraviţa. De asemenea oraşul Ciacova este legat de Timişoara şi de alte localităţi prin calea ferată Jebel-Giera.

Climă

Pentru caracterizarea condiţiilor climatice a teritoriului localităţii Ciacova se folosesc datele înregistrate la staţia meteorologică Banloc, situată la circa 13 km de localitate şi unele la staţia de la Timişoara, situată la circa 32 km. Temperatura medie anuală este 10,7 grade C. Temperatura maximă absolută s-a înregistrat în august 1961 şi a fost de 38,1 grade C, temperatura minimă absolută în ianuarie 1963 şi a fost de -31,8 grade C.^[1]

Istorie

Prima atestare documentară a aşezării este din 1220-1224. Numele vechi, Csaak, este de origine maghiară. De-a lungul timpului, Ciacova s-a numit: Chaak, Chaac, Czokoa, Czokoan, Czakona, Czakova, Czakowa, Zakovia, Zakovar, Schakowan. În maghiară: Csák, Csakova, Csakóvár şi Csákova, iar în germană Tschakowa.

În perioada 1390-1394 s-a ridicat aici o cetate, înconjurată de o reţea de canale, făcând-o greu de cucerit. Cetatea Ciacovei se afla pe partea dreaptă a braţului Timişului, în timp ce aşezarea civilă se afla pe partea dreaptă. Turnul de aparare, un puternic donjon înalt de 30 m, este un rest din această cetate, demantelată în 1701. Zidit din caramida, pe 4 nivele, turnul are plan dreptunghiular, cu contraforturi de colţ.

Cucerirea Banatului de către habsburgi, a adus o nouă direcţie de dezvoltare a micului târg de câmpie. Localitatea a fost puternic colonizată cu germani (şvabi) dar şi austrieci, cehi, slovaci, luxemburghezi, croaţi, etc.

În decursul istoriei Ciacova a fost reşedinţă de district, de plasă, de raion şi oraş de câmpie. Conform Legii nr.83/2004, începând cu luna aprilie 2004, Ciacova a primit statul de oraş.

Demografie

Structura etnică a populaţiei, pe recensăminte:

Structura confesională

La recensământul din 2002, majoritatea populaţiei s-a declarat de religie ortodoxă, în procent de 77,82% (5.667 locuitori). Urmează religia romano-catolică, cu 1.120 de adepţi (15,38%). 4,46%, sau 325 locuitori erau penticostali, în timp ce alte culte sunt prezente, însă au o pondere mult mică (baptişti, reformaţi şi alte culte sub 1% fiecare).

Economie

Economia are caracteristicile unui mic oraş industrial-agricol de câmpie. Sunt prezente industriile uşoare, textilă şi alimentară. Mai sunt dezvoltate morăritul, pomicultura şi creşterea animalelor.

Localităţi înfrăţite

• Saint Pardoux Lariviere, Franţa
• Masii Torrelo, Italia

Obiective turistice

Din vechea cetate a supravieţuit doar Turnul de apărare (secolul XIV), pe care localnicii îl numesc "Cula", mărturie istorică a acestei aşezări. Centrul Ciacovei păstrează - deşi modernizat - locul de adunare al soldaţilor turci care desereveau dispozitivul de pază al cetăţii. De asemenea se mai păstrează în centrul Ciacovei (în locul fostului Cafe-bar) elemente de clădire cu specific arhitectonic medieval, bolţi semicirculare din cărămidă. Pe drumul judeţean Ciacova - Cebza se mai găseşte şi un pod construit de turci, de asemenea cu elemente arhitecturale specifice, numit de localnici Podul Turcesc, în prezent nefolosit.

Bisericile din Ciacova sunt alte obiective intersante. Biserica sârbească cu hramul „Maica Domnului” construită între 1746-1768, cu picturi murale şi cu un iconostas pictat în 1771 de Dimitrie Popovici. Biserica romano-catolică datează din 1871-1890 şi este în stil gotic; biserica ortodoxă, în stil neobizantin, este din 1907.

La Ciacova s-a născut Dositej Obradović, important scriitor sârb, a cărui casă memorială este un alt obiectiv turistic.

Bibliografie

• Merschdorf, Wilhelm Josef, Ciacova- Târg bănăţean - Monografie şi cartea plaiului natal, traducere de Alexander Ştefi [1]

Bibliografie recomandată

• Petcu, Trifu, Monografia învăţământului din Ciacova, jud. Timiş, Orizonturi universitare, Timişoara 2003 ISBN 973-638-013-0
• Merschdorf, Wilhelm Josef, Tschakowa : Marktgemeinde im Banat. Monographie und Heimatbuch, Augsburg, 1997 (în limba germană)

Note

1. ↑ date Adetim

Legături externe

• http://www.primariaciacova.ro/ Sit primărie
• Site-ul liceului "Alexandru Mocioni" Ciacova
• http://www.tschakowa.de/ Sit german dedicat oraşului