Colonia Bulgară
de la Enciclopedia României
| Satul Colonia Bulgară |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1845 |
| Populaţie | 34 locuitori |
| Cod poştal | 307152 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Colonia Bulgară (în bulgară bănăţeană: Telepa) este un sat în judeţul Timiş. Administrativ face parte din comuna Dudeştii Vechi. Fost sat de bulgari, a cunoscut un puternic declin, fiind în prezent în pragul dispariţiei.
Localizare
Se situează în extremitatea vestică a României, aproape de graniţa cu Ungaria şi Serbia. Se învecinează la nord-vest cu Cherestur, la nord-est cu Cheglevici şi la sud-est cu Dudeştii Vechi.
Istorie
Colonia Bulgară a fost întemeiată la începutul anului 1845, cu bulgari bănăţeni romano-catolici, veniţi din satul bulgăresc Beşenova Veche (Dudeştii Vechi), la rândul lor colonizaţi în timpul împărătesei Maria Tereza şi originari din regiunile Siştol şi Nicopole din Bulgaria.
La început aşezarea s-a numit Telepa, numele adoptat de bulgari. Motivele pentru care ei s-au stabilit aici au fost în principal două: pe de-o parte, proprietarii de terenuri maghiari aveau nevoie de forţă de muncă pentru plantaţiile de tutun şi ca atare i-au stimulat pe bulgarii din Beşenova Veche să lucreze pentru ei; pe de altă parte, în comunitatea bulgară tradiţia face ca primul urmaş să primească întreaga avere. Astfel, familiile cu mai mulţi urmaşi au fost nevoite să se orienteze către noi proprietăţi.
O capelă catolică a fost construită în 1852, iar biserica actuală în 1912. Şcoala s-a construit în 1904. Până la unirea Banatului cu România, administraţia maghiară a numit satul Bolgartelep, adică "colonia bulgară", nume tradus apoi de administraţia românească. Tot în această perioadă, au început să se stabilească tot mai mulţi maghiari şi în mai mică măsură, germani. Spre sfârşitul perioadei interbelice, bulgarii îi depăşeau la număr cu puţin pe maghiari. După cel de-Al Doilea Război Mondial, maghiarii au devenit chiar majoritari. De atunci însă, populaţia satului a cunoscut însă un declin dramatic.
Populaţia
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=900 colors=003153,F5B800,355E3B,BFFF00,99BADD xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total,români,bulgari,maghiari,germani
1880,508,1,429,11,67
1890,681,21,569,33,58
1910,725,6,417,175,127
1930,830,13,353,338,123
1941,729,13,314,295,107
1966,528,11,195,297,25
1977,308,10,86,204,8
1992,103,15,18,45,0
2002,34,17,2,10,0
</lines>
- numărul bulgarilor la 1880,1890,1910 şi 1941 este aproximativ
În 1910 avea o populaţie de 417 bulgari. În 1930, populaţia era de 830 locuitori, dintre care 353 bulgari, 338 unguri, 123 germani, 13 români şi 3 romi.
La recensământul din 2002, satul avea o populaţie de numai 34 locuitori, dintre care numai 2 bulgari. Statistic, majoritari sunt români (17 locuitori), urmaţi de maghiari cu 10 persoane, însă scăderea dramatică a populaţiei de toate etniile fac din Colonia Bulgară un sat pe cale de dispariţie. Totodată, comunitatea de bulgari - elementul definitoriu, care a întemeiat colonia şi a locuit-o pentru mai bine de 150 de ani - nu mai există în prezent.
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
Bibliografie recomandată
- Telbis, Péri, Monográfija na sélutu Telepa, Editura Mirton, 2012 Timişoara