Complexul piscicol Dumbrăviţa
de la Enciclopedia României
| ||
---|---|---|
| ||
Piţigoi de stuf (Panurus biarmicus) | ||
| ||
Poziţie | Judeţul Braşov | |
Oraş apropiat | Braşov | |
Coordonate | 45° 45‘ 48“ N 25° 27‘ 41” N | |
Suprafaţă | 414 ha | |
Înfiinţare | 2005 | |
Administrator | Ministerul Mediului şi Pădurilor | |
Vezi şi | Arii protejate în judeţul Braşov |
Complexul piscicol Dumbrăvița este o arie de protecţie specială avifaunistică, situată în judeţul Braşov, pe teitoriul administrativ al comunei Dumbrăviţa.
Cuprins
Localizare
Aria naturală se află în Ţara Bârsei, pe teritoriul central-estic al județului Brașov, în partea estică a satului Dumbrăviţa și cea sud-vestică a localităţii Satu Nou, în imediata apropiere a drumului județean (DJ112C) care leagă localitatea Vlădeni de Hălchiu[1]
Descriere
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr.1251 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone)[2] și se întinde pe o suprafață de 414 ha.
Aria naturală se suprapune sitului Natura 2000 - „Dumbrăviţa - Rotbav - Măgura Codlei”[3] și reprezintă o zonă umedă (luciu de apă, fânețe și vegetație din stuf și papură) în bazinul mijlociu al văii Hamaradia (afluent de de stânga al râului Homorod, la rândul său afluent al Oltului) cu o importantă și diversificată faună de păsări acvatice.
Aria protejată asigură condiții de cuibărit, hrană și viețuire pentru specii de păsări migratoare și de pasaj care tranzitează Munţii Carpaţi[4].
Biodiversitate
Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, asfel: lacuri (luciu de apă), cursuri de apă, mlaștini și turbării, terenuri arabile cultivate și necultivate, fânețe și pășuni şi prezintă o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre şi acvatice (păpuriș, stufăriș, vegetație ierboasă; păsări, mamifere, reptile, pești) specifice zonelor umede.
Floră
La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități vegetale cu specii de: bulbuc de munte (Trollius europaeus), valeriană (Valeriana simplicifolia), ligularia (Ligularia sibirica), șapte-degete (Comarum palustre), trifoiște (Menyanthes trifoliata), mlăștiniță (Epipactis palustris), precum și o orhidee din specia Dactylorhiza incarnata[5].
Faună
Printre speciile de păsări prezente în rezervație se află exemplare de: cormoran (Phalacrocorax carbo), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc pitic (Ixobrychus minutus), gârliță mare (Anser albifrons), buhai de baltă (Botaurus stellaris), pescăruși, (din familiile Laridae și Sterna), egretă mare (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), barză neagră (Ciconia niogra), cristel de câmp (Crex crex), călifar (Todorna todorna), lișiță (Fulica atra), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), pițigoi de stuf (Panurus biarmicus), lăcar (Acrocephalus arundinaceus), sfrâncioc (din specia Lanius collurio) sau rață roșie (Aythya nyroca).
Căi de acces
- Drumul național (DN7) pe ruta: Braşov - Codlea - Vlădeni, de aici se intră în drumul județean (DJ112C) în direcția Dumbrăvița,
- La ieșire din Codlea (pe DN7 în direcția Perşani) se intră în dreapta pe drumul județean (DJ112J) spre Dumbrăvița
Note şi referinţe
- ↑ ProtectedPlanet.net - Geolocalizare - Complexul piscicol Dumbrăvița; accesat la 29 aprilie 2013
- ↑ Hotărârea de Guvern Nr.2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.38 din 12 ianuarie 2005; accesat la 29 aprilie 2013
- ↑ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Natura 2000 - Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei; accesat la 29 aprilie 2013
- ↑ Apmbv.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Brașov]; accesat la 29 aprilie 2013
- ↑ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României; accesat la 29 aprilie 2013