Becicherecu Mic

de la Enciclopedia României

(Redirecționat de la Comuna Becicherecu Mic)
Salt la: navigare, căutare
Satul
Becicherecu Mic

Comuna Becicherecu Mic
Judeţul Timiş (TM)

Stema-comunei-becicherecu-mic-timis.png
Atestare 1332
Populaţie 2.747 locuitori (2009)
Cod poştal 307040

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Becicherecu Mic (alternativ Becicherecul Mic) este un sat în Judeţul Timiş, centru al comunei cu acelaşi nume. Numele localităţii este legat de cel al localităţii Zrenjanin din Serbia, care în contrast poartă numele de Becicherecu Mare.

Localizare

Becicherecu Mic se află la 17 km nord-vest de municipiul Timişoara, pe drumul naţional DN6 între Timişoara - Sânnicolau Mare - Cenad. Localitatea este legată şi de calea ferată Timişoara - Cenad, care trece pe la sud, cu staţia Pescăreţul Mic.

Becicherecu Mic se învecinează la nord cu Hodoni, la est cu Dudeştii Noi, la sud-est cu Săcălaz, la sud cu Beregsău Mare, la vest cu Iecea Mică şi Iecea Mare iar la nord-vest cu Biled.

Istoric

În spaţiul etnografic s-a derulat un proces istoric complex. Primele date istorice referitoare la comuna Becicherecu Mic sunt menţionate documentar în 1232 denumită Terra Potkerequ.[1] O sută de ani mai târziu, în 1332 este atestată documentar. În 1462 este dăruită familiei Hagymasy din Beregsău. În timpul ocupaţiei otomane a Banatului (1552 -1716), numele deriva în Crucea, fiind amplasată pe Dealul Crucii. După recucerirea Banatului de către Imperiul Habsburgic (în 1717), administraţia imperială consemnează localitatea cu numele de Peschered, în română Pescăreţ - bălţi cu peşte. În epoca de instabilitate şi destrămare a feudalismului din Banat, teritoriul trece ca o ştafetă dintr-o mână de dominaţie străină în alta : turcească, austriacă, austro-ungară. Se produc astfel faze de stagnare şi regres pe plan economic, social şi cultural.

În 1723, în harta generalului Mercy Karte des Temesvarer Banates, localitatea apare pentru prima dată numită "Becicherecu Mic". Originea provine prin rotacism de la substantivul propriu Pechereky - numele unui latifundiar. Mai târziu, în 1743 - este denumită Bezsierek.

Între 1920-1925, localitatea a fost numită Ţichindeal, după numele cărturarului Dimitrie Ţichindeal, născut aici în 1775.

Populaţia

Populaţia comunei a evoluat după cum urmează:

Recensământul Structura etnică
Anul Populaţia Români Germani Maghiari Sârbi Romi Alte etnii
1880 6.122 440 5.057 27 501  ? 5
1900 6.595 500 5.336 90 559  ? 112
1930 5.718 445 4.517 49 465 224 18
1977 5.432 3.100 1.736 57 209 240 90 (63 ucrainieni)
1992 4.581 3.960 181 41 121 202 76
2002 4.816 4.236 93 64 67 199 157

La 1 ianuarie 2009[2], Becicherecu Mare avea 2.747 locuitori.

Obiective turistice

  • Biserica "Mutarea moaştelor Sf. Nicolae" (1823-1844; pictată de Nicola Alexici), declarată monument istoric[1]
  • Casă construită în 1914, declarată monument istoric[2]

Personalităţi

Stema comunei

Stema-comunei-becicherecu-mic-timis.png

Stema oficială a comunei Becicherecu Mic a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 403/2014. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat în curmeziş. În partea superioară, în câmp albastru, se află un cap de înger de argint, flancat în dextra sus de un soare de aur şi în senestra sus de o semilună de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o barză păşind spre dreapta flancată de două fire de trestie, având sub picioare 3 peşti orientaţi spre dreapta, dispuşi 2: 1, toate de argint. În dreapta, în câmp verde, se află un personaj în picioare purtând straie preoţeşti, cu barbă şi capul descoperit, ţinând în mâna dreaptă o pană şi în cea stângă o carte deschisă, toate de aur. În stânga, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Capul de înger este preluat din compoziţia vechii peceţi a comunei, folosită în anii 1700 (identificată în anul 1804). Soarele şi luna simbolizează semnele şvabilor bănăţeni care au colonizat localitatea. Barza, preluată din altă pecete folosită după anul 1830, şi peştii evocă mulţimea de bălţi care au existat pe arealul comunei, precum şi o veche denumire a acesteia, "Pescăreţu Mic". Personajul în straie preoţeşti evocă faptul că aici s-a născut şi este înmormântat preotul învăţător Dimitrie Ţichindeal. Mănunchiul de spice simbolizează ocupaţia principală a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Bibliografie

  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [3]

Note

  1. https://www.infotimis.ro/adetim/Welcome.do
  2. http://www.olt.insse.ro/phpfiles/Populatia%20Romaniei%201ianuarie2010.pdf

Legături externe