Comuna Birda
de la Enciclopedia României
| Comuna Birda Judeţul Timiş (TM) |
|
| Localităţi componente |
|---|
| Birda, Berecuţa, Mânăstire, Sângeorge |
| Amplasarea localităţii în judeţul Timiş | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Populaţie | 2059 locuitori (2008) |
| Primar | Gheorghe-Marius Stoian (PSD) |
| Pagină web | http://www.comunabirda.ro/ |
|
Index comune în judeţul Timiş |
|---|
|
Index comune în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Comuna Birda este situată în Câmpia Gătaia, pe râurile Bârzava şi Moraviţa.
Cuprins
Administraţie
Are în componenţă patru sate: Birda, satul de reşedinţă, Berecuţa, Mânăstire şi Sângeorge.
Obiective turistice
- Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Gheorghe” (1793-1794) din satul Mânăstire.
Stema comunei
Stema oficială a comunei Birda a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 912/2013. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roşu, se află un personaj ecvestru, aureolat, călărind spre stânga, care poartă pe crupa calului un copil şi străpunge cu lancea un balaur, ce zace la picioarele calului, toate de aur. În partea inferioară, în câmp de argint, se află o moară de apă, văzută din lateral, cu roata în stânga şi intrarea spre dreapta, plasată deasupra unei fascii undate albastre. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Personajul ecvestru, aureolat, îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe, patronul mănăstirii din localitate, construită la sfârşitul secolului al XV-lea. La intrarea în mănăstire se află o frescă din anul 1904, reprezentând una din minunile atribuite Sfântului Gheorghe, acesta aducând pe crupa calului un copil, furat de păgâni, familiei sale. Moara pe apă reprezintă un element preluat din vechea pecete a localităţii, datată din anul 1832, iar pereţii zidiţi din piatră evocă reconstrucţia caselor din comună după inundaţiile din anul 2005. Fascia sugerează faptul că râul Bârzava, care traversează comuna, nu curge mereu molcom. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
Note
