Constantin Racoviţă

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Constantin Racoviţă
Replace this image male.png
Născut 1830, Goleşti, judeţul Argeş
Decedat 13 octombrie 1891
Ocupaţie politician

Constantin Racoviţă alias Viţianu (n. 1830, Goleşti, judeţul Argeş – d. 13 octombrie 1891) a fost revoluţionar paşoptist muntean, prefect şi deputat.

Biografie

A fost fiul lui Alexandru Racoviţă, ispravnic al Craiovei, şi al Anei Golescu. Bunicul său matern a fost Dinicu Golescu, cărturar şi mare boier din Ţara Românească. Familia Golescu are origini în Transilvania secolului al XVI-lea. Constantin a mai avut încă opt fraţi.

În anul 1880 s-a căsătorit cu văduva Elena Fălcoianu, născută Warthiadi. Nu au avut urmaşi.

La vârsta de optsprezece ani trece în Transilvania, unde se alătură revoluţiei româneşti din această provincie. Ca şi alţi revoluţionari din epocă îşi ia un pseudonim, Viţianu. Este numit tribun (maior) în Legiunea Auraria Gemina, condusă de prefectul Avram Iancu. Se distinge în mod deosebit la data de 9 aprilie 1849 în atacul dat asupra oraşului Brad, judeţul Hunedoara, în timp ce lupta în subordinea Legiunii Zarandului, condusă de prefectul Ioan Buteanu. În timpul primei bătălii de la Abrud, date împotriva maiorului maghiar Hatvani, a fost capturat de unguri.

După încheierea revoluţiei paşoptiste din Transilvania pleacă în Turcia, apoi în Italia, unde a intrat în legătură cu Nicolae Bălcescu. Întors în ţară în anul 1853 se stabileşte pe moşia familiei, la Goleşti. Aici va fi arestat anul următor de agenţi ţarişti şi dus la închisoare în Basarabia, apoi în Rusia. Eliberat după trei ani, se întoarce din nou acasă.

În anul 1866 este numit prefect de Romanaţi, iar mai târziu în acelaşi an este ales deputat de Turnu Severin. În anul 1870 este ales deputat de Romanaţi. În anul 1876 este numit prefect de Argeş.

Bibliografie

  • Briscu, Bogdan - Moţii şi luptele lor la 1848-1849, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2012 ISBN 978-973-109-377-2