Constantin Trestioreanu

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Constantin Trestioreanu
Constantin Trestioreanu.jpg
Născut 18 iulie 1891, Trestioara, Buzău
Decedat 26 ianuarie 1983, Bucureşti
Ocupaţie militar, general

Constantin Trestioreanu (n. 18 iulie 1891, Trestioara, judeţul Buzău - d. 26 ianuarie 1983, Bucureşti), general de divizie.

Biografie

A urmat Şcoala de ofiţeri de artilerie (1909-1911), Şcoala de Aplicaţie a Artileriei (1912-1914) şi Şcoala Superioară de Război de la Paris (1920-1922).

Grade militare:

  • sublocotenent-1911
  • locotenent-1914
  • căpitan-1917
  • maior-1920
  • locotenent-colonel-1929
  • colonel-1934
  • general de brigadă-1941
  • general de divizie-1944

Funcţii militare:

  • comandant de pluton în Regimentele 10 şi 16 Artilerie (1911-1916)
  • comandant al Bateriei 6 din Regimentul 11 Artilerie (1916-1919), al Dvizionului 1 din Regimentul 11 Artilerie (1919-1920)
  • stagiu la comandamentul Diviziei 4 Infanterie (1923-1924) şi la Statul Major Regal (1924-1925)
  • şef de stat major la Divizia 4 Infanterie (1925-1926)
  • şef Birou 3 Instrucţie din Marele Stat Major (1926-1928)
  • şef stat major Regimentul 2 Artilerie (1928-1933)
  • şef Birou operaţii în Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului (1933-1935)
  • comandant al Regimentului 35 Artilerie şi al Regimentului 13 Artilerie (1935-1939)
  • şef de stat major al Corpului 2 Armată (1939)
  • comandant al Brigăzii 9 Artilerie (1939-1941)
  • comandant secund al Diviziei 10 Infanterie Brăila (1941)
  • comandantul artileriei Corpului 2 Armată şi comandant militar al Odessei (1941-1942)
  • comandant al Diviziei 7 Infanterie Roman (1942-1943) şi al Diviziei 10 Infanterie (1943-1944)

S-a remarcat în Primul Război Mondial la comanda Bateriei 6 din Regimentul 11 Artilerie în luptele de la Perşani, Pralea, Mărăşeşti, Soveja, iar în cel de-Al Doilea Război Mondial în campania anilor 1941 şi 1942, în luptele pentru eliberarea Basarabiei, Odessa şi de la Cotul Donului, precum şi în luptele de pe teritoriul românesc din anul 1944.

Decoraţii şi medalii:

  • “Steaua României” cls. a III-a
  • “Mihai Viteazul”cls. a III-a
  • “Vulturul German” cls. a II-a

Arestat la 20 octombrie 1944, acuzat de măsuri împotriva populaţiei evreieşti în 1941, a fost judecat şi condamnat la moarte de Tribunalul Poporului, la 22 mai 1945. Ulterior pedeapsa a fost comutată la muncă silnică pe viaţă, fiind închis în penitenciarele Dumbrăveni, Aiud, Craiova şi Gherla, de unde a fost eliberat la 25 aprilie 1956.

A încetat din viaţă la 26 ianuarie 1983, la Bucureşti.

Bibliografie

  • Duţu, A., col. dr., Dobre, F., Loghin, L., col. (r.) dr., Armata română în al doilea război mondial (1941-1945). Dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999, p. 383-384;
  • Rotaru, J., Moise, L., Regimentul 13 Artilerie – un destin eroic, Editura Paideia, Constanţa, 1997, anexa 35;