Cralovăţ
de la Enciclopedia României
| Satul Cralovăţ |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1598 |
| Populaţie | 199 locuitori |
| Cod poştal | 307421 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Cralovăţ (în limba sârbă Kraljevac) este un sat de sârbi în judeţul Timiş, comuna Topolovăţu Mare. Are o populaţie de 199 locuitori (2002), marea majoritate sârbi.
Localizare
Se situează în centrul judeţului Timiş, la poalele Dealurilor Lipovei, la 6 km nord de centrul comunei, satul Topolovăţu Mare. Se învecinează la nord-vest cu Stanciova, la nord-est cu Teş, la est cu Lucareţ, la sud-est cu Iosifalău, la sud cu Topolovăţu Mare, la sud-vest cu Şuştra iar la vest cu Petrovaselo.
Istorie
Prima atestare documentară, citată în Monografia comunei Topolovăţ[1], după studiile efectuate de Costin Feneşan[2], datează din 11 aprilie 1598. Este vorba despre un document de donaţie semnat de Sigismund Bathory, prin care localitatea Kralyocza este trecută în stăpânirea nobililor Petru, Ştefan şi Gabriel Bethlen, pe motiv că aceasta s-a aflat în trecut în posesia părinţilor şi străbunilor lor. Acest amănunt indică o vechime mai mare a satului, probabil dinaintea stăpânirii turceşti.
Legenda locală[3] spune că satul este mai vechi, înfiinţat probabil pe la sfârşitul secolului XV - începutul secolului XVI. Atunci, pe măsură ce turcii înaintau în Balcani, mai multe familii de muntenegreni ar fi pornit în exod către nord-vest, stabilindu-se şi în Banat. Dintre aceştia unii s-au aşezat în Dealurile Lipovei, înfiinţând câteva sate, printre care şi Slavoselo, precursorul Cralovăţului.
După alungarea turcilor din Banat, în recensământul (conscripţia) făcut de austrieci, localitatea apare cu numele Krafieszi, aparținătoare districtului Făget, cu 10 case. Pe harta lui Mercy din 1723 - 1725 apare numele Kralowetz. În anii 1760-1761 aici au fost colonizate familii de sârbi originari din Muntenegru. Atunci a cunoscut o dezvoltare rapidă, aşa că la 1770 se deschide şcoala, la 1773 avea 58 de case (ceea ce făcea din el un sat relativ mare), iar la 1776 era construită biserica nouă, în locul vechii biserici din lemn. În 1806 Cralovăţul a fost cumpărat de nobilul Carlo Nocart din Garnizoana Timişoara, iar în anii 1830, a reintrat în posesia statului austriac.
Satul s-a păstrat majoritar sârbesc până în prezent. În perioada interbelică, între anii 1924-1925, numele satului a fost românizat în Craioveni. După 1956, pentru câţiva ani, a făcut parte din efemera comună Petrovaselo, iar după reorganizarea administrativă din 1968, a trecut în administrarea comunei Topolovăţu Mare.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Cralovăţ avea 199 locuitori, din care 161 sârbi, 32 români, 5 maghiari şi un german.
Bibliografie
- Boldureanu, Ioan Viorel (coord), Topolovăţu Mare: monografie, Editura Marineasa, Timişoara 2010 ISBN 978-973-631-578-7
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]