Cruceni (Timiş)

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Cruceni

Comuna Foeni
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Atestare 1323
Populaţie 533 locuitori
Cod poştal 307176

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Cruceni (în limba maghiară: Temeskeresztes) este un sat în judeţul Timiş. Face parte din comuna Foeni şi are o populaţie de 533 locuitori (2002), majoritatea maghiari.

Localizare

Cruceni este o localitate de graniţă, situată la mică distanţă de graniţa dintre România şi Serbia. Se învecinează la nord cu centrul de comună, Foeni este amplasat la 3 km nord, pe drumul naţional DN59B. Pe acelaşi drum dar la sud, se află satul vecin Grăniceri. Cruceni este capăt de linie şi are staţie CFR proprie la calea ferată Timişoara - Cruceni. Cruceniul se situează la mică distanţă de râul Timiş, într-o zonă cu grad ridicat de risc de inundaţie.

Istorie

Pe teritoriul satului a fost descoperit un cimitir de înhumaţie din Epoca bronzului, în care au fost găsite mai multe obiecte decorate.

Numele satului este legat de aşa-zisul "locul crucii", unde era amplasat vechiul sat şi de unde numele de Cruceni. Localitatea a fost colonizată de germani (şvabi) la 1722, anul primei atestări documentare. Aşezarea a fost proiectată după metodele austriece ale satelor de colonişti din Banat, cu străzi drepte şi perpendiculare. La 1780 s-a zidit prima biserică, romano-catolică. Cea nouă a fost construită în 1914.

După instaurarea dualismului austro-ungar în 1868, la Cruceni încep să vină primele familii de unguri, cultivatori de tutun. Se instalează atunci 75 de familii cărora li se distribuie câte un lot de teren cu câte 1 jugăr de teren intravilan şi 7 iugăre de teren arabil. Spre sfârşitul secolului XIX satul devine majoritar unguresc, iar germanii se retrag în alte localităţi. La 1895 se instalează un nou val de colonişti maghiari, proveniţi din toate părţile Ungariei. În această perioadă, până la primul război mondial, administraţia maghiară duce o politică de colonizare cu maghiari. În consecinţă, Cruceniul îşi dublează populaţia între 1880 şi 1920, trecând de 1.000 de locuitori. După 1921 satul primeşte numele românesc Cruceni.

La inundaţiile devastatoare din primăvara anului 2005, satul a fost complet inundat şi a suferit importante pagube materiale.

Demografie

Iniţial populată de colonişti germani, spre sfârşitul secolului XIX devine majoritar maghiară. La recensământul din 1880 localitatea avea 417 locuitori, din care peste 90% maghiari şi doar câţiva germani şi români. Din 1880 până la unirea Banatului cu România, populaţia s-a dublat, numărul maxim fiind înregistrată în 1920, când avea 1.054 de locuitori. După acest moment, populaţia a scăzut uşor în decursul perioadei interbelice, maghiarii au continuat să reprezinte majoritatea absolută, iar românii nu au depăşit 50 de persoane. Scăderea populaţiei s-a accentuat după cel de-al doilea război mondial. Abia din anii 80, proporţia românilor a început să crească. La recensământul din 1992 au fost înregistraţi 464 de locuitori, adică mai puţin de jumătate faţă de perioada interbelică, dintre care 354 maghiari (76%) şi 107 români (23%). În ultimii ani, populaţia a început din nou să crească, pe seama românilor, întrucât numărul maghiarilor a continuat să scadă. La recensământul din 2002, populaţia Cruceniului era de 533 locuitori, dintre care 286 maghiari (54%), 228 români (43%) şi 19 de alte naţionalităţi.

Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează: <lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1200 colors=003153,F5B800,BFFF00 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total,români, maghiari

1880,417,9,379 1900,878,-,846 1910,974,9,956 1930,1024,39,959 1941,937,45,868 1966,738,42,683 1977,613,39,560 1992,464,107,354 2002,533,228,286 </lines>

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]