Curtici

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Oraşul
Curtici

Judeţul Arad (AR)

Stema-orasului-curtici-arad.png
Localităţi componente
Dorobanți
Atestare 1332
Suprafaţă 5.5 km²
Populaţie 8118 locuitori (2010)
Densitate 1476 loc./km²
Altitudine medie 107 metri n. m.
Primar Nicolae Mihail Aaniţei (PDL)
Pagină web Site oficial al primăriei

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Curtici este un oraş din judeţul Arad, situat în extremitatea vestică a României, în Câmpia Aradului, la 17 km nord de municipiul Arad şi la 8 km de graniţa cu Ungaria.

Istorie

Atestat documentar pentru prima dată în anul 1332, Curtici este unul din cele mai tinere oraşe din ţara noastră, primind acest statut în anul 1995. A fost o aşezare relativ mică, a cărei creştere a fost impulsionată de construcţia căii ferate Arad-Curtici în 1854 şi de influenţa economică şi culturală a Aradului. După Unirea Transilvaniei cu România, capătă statut de oraş de frontieră şi devine un important punct de frontieră. Atunci se construiesc gara modernă şi atelierele de reparaţii CFR, necesare punctului de frontieră pe cale ferată.

Obiective turistice

  • Castelul din 1769 în arhitectura căruia predomină elemente ale barocului târziu

Stema oraşului

Stema-orasului-curtici-arad.png

Stema oficială a oraşului Curtici a fost adoptata de Guvern prin Hotărârea nr. 1124/2011. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un snop de grâu, de aur, iar în stânga, în câmp argintiu, se află o roată de cale ferată cu două aripi, de culoare neagră. În vârful scutului, în câmp roşu, se află o bornă de culoare argintie. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate
Snopul simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura. Roata cu două aripi şi borna semnifică faptul că localitatea este cel mai important punct de trecere, pe calea ferată, a frontierei de vest a României. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Bibliografie

  • Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0

Note