Dalboşeţ
de la Enciclopedia României
| Satul Dalboşeţ |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1607 |
| Populaţie | 1.000 locuitori |
| Cod poştal | 327165 |
|
Index sate în judeţul Caraş-Severin |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Dalboşeţ este un sat în judeţul Caraş-Severin, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 1.000 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în sudul judeţului Caraş-Severin, pe valea Nerei, în zona etnografică Ţara Almajului. Este străbătut de drumul naţional DN57B Oraviţa - Mehadia.
Istorie
Primele informaţii scrise despre Dalboşeţ se regăsesc în documente de la 1607, în care localitatea este donată de Sigismund Rackoczy lui Simion Lodi. Totuşi, există urme arheologice care indică o locuire mult mai veche, din neolitic şi din perioada dominaţiei romane. La conscripţia din 1690-1700, localitatea apare din nou menţionată, ca parte a districtului Almăj, iar la conscripţia din 1717 este numită Dalborecz şi se menţionează că este locuită de români.
La Dalboşeţ a avut sediul o companie a regimentului româno-banatic şi prin urmare a existat o dezvoltare mai accentuată. Biserica a fost construită în 1828.
Populaţie
În ultimele decenii, localitatea a fost marcată de un declin demografic destul de pronunţat. La recensământul din 2002 avea 1.000 de locuitori iar între 1992 şi 2002 a pierdut peste 100 de locuitori (10%). Înainte de al Doilea Război Mondial populaţia Dalboşeţului depăşea 2.000 de locuitori. Din punct de vedere al etniei, locuitorii au fost şi sunt majoritari români, cu foarte puţini reprezentanţi ai altor etnii.
Bibliografie
- Budescu, Iconia, Dalboşeţ, studiu monografic, Editura TIM, Reşiţa 2007 ISBN 978-973-696-093-2
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]