Dimitrie Cornea
de la Enciclopedia României
| Dimitrie Cornea | ||
| Născut | 1816, Iaşi | |
| Decedat | 1884, Bucureşti | |
| Ocupaţie | avocat, politician | |
| Ministrul Afacerilor Străine din România | ||
| Mandat 4 - 26 aprilie 1876 | ||
Dimitrie Cornea (n. 1816, Iaşi - d. 1884, Bucureşti), publicist, om politic, avocat, ministru.
Biografie
Ocupă încă din adolescenţă diverse funcţii în administraţie, ajungând director în Departamentul Dreptăţii (1845). Este numit de domnul Grigore Alexandru Ghica în Divanul Apelativ, însă demisionează şi la 3 iunie 1853 obţine atestatul de avocat. La 1859 a făcut parte din Adunarea Electivă a Moldovei susţinând mişcarea unionistă.
După Unire se aproprie de cercurile conservatoare de la Iaşi grupate în jurul lui Grigore M. Sturdza. Apreciat pentru cunoştinţele de jurist, Cornea este cooptat ca ministru al Lucrărilor Publice (27 ianuarie - 7 iunie 1862), apoi ministru al Justiţiei (24 iunie 1862 - 14 iunie 1863, în primele guverne după recunoaşterea unirii depline.
După 1866 este ales în mai multe rânduri decan al Baroului din Iaşi. Ultima funcţie ocupată în politica înaltă va fi cea de ministru al Afacerilor Străine în scurta guvernare a cabinetului condus de Ion Emanoil Florescu (4 - 26 aprilie 1876).
A decedat în 1884, la vârsta de 68 de ani.
Bibliografie
- Bulei, Ion; Mamina Ion, Guverne şi Guvernanţi (1866 - 1916), Bucureşti, Editura Silex, 1994
- Neagoe, Stelian, Oameni politici români, Bucureşti, Editura Machiavelli, 2007, p. 202

