Doba (Sălaj)

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Doba

Comuna Dobrin
Judeţul Sălaj (SJ)

Stema judetului Salaj.png
Atestare 1220
Populaţie 619 locuitori (2002)

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Doba este un sat din judeţul Sălaj, situat în partea de nord a acestuia. Aparţine din punct de vedere administrativ de comuna Dobrin.

Localizare

Localitatea este amplasată în nordul judeţului Sălaj, pe valea Sălajului, pe şoseaua ce leagă municipiul Zalău de oraşul Cehu Silvaniei.

Istorie

Numele localităţii e de origine slavă.

În secolele al XIII-lea - al XIV-lea a existat un singur sat Doba. Ulterior au existat două sate Doba, deosebite unul de altul prin numele de Doba Mare şi Doba Mică. După anul 1966 localitatea este consemnată tot ca una singură, sub numele de Doba.

Prima atestare documentară a localităţii Doba Mare provine din anul 1220, când satul apare sub numele de sacerdos de villa Duba. Alte atestări documentare provin din anii 1334 poss. Daba, 1363 Doba, 1417 Eghazasdoba, 1439-1444 Nagy Doba, 1442 Nagdoba, 1446 Nadoba în comitatul Solnok exteriori, 1454 Naghdoba, 1549 Nag Doba, 1693 Nagidoba, 1733 Dobele, 1760-1762 Nagy Doba, 1854 Nagy Doba, Doba Mare.

Prima atestare documentară a localităţii Doba Mică provine din anul 1220, când satul apare sub numele de Duba. Alte atestări documentare provin din anii 1334 Daba, 1413 Kisdoba, 1452 Kisdaba, 1733 Dobele, 1760-1762 Kis Dobo-Allseg, Kis Dobó-Felszeg, 1850 Doba Mika, 1854 Kis-Doba, Doba Mică.

În anul 1900 sunt amintite ambele sate, Nagydoba şi Kissdoba, în anul 1930 Doba Mare şi Doba Mică, iar în anul 1966 Doba Mare şi Doba Mică. După acest an se va menţiona localitatea ca fiind una singură.

Demografie

În anul 1733 sunt atestate în sat 6 familii româneşti. Date anterioare acestei date, legate de populaţie şi structura acesteia nu există, deoarece recensămintele din 1715 şi 1720 nu au cuprins şi această localitate. Rândurile populaţiei satului au fost puternic rărite de foametea din anii 1815 şi 1816.

În anul 1847 în Doba Mare existau 466 persoane, dintre care 434 erau de religie reformată şi 32 de religie greco-catolică. În Doba Mică trăiau 549 locuitori, dintre care de religie reformată erau 475, romano-catolică 1, greco-catolici 70, israeliţi 3. Proporţiile privind religia şi naţionalitatea locuitorilor s-au păstrat relativ asemănătoare în anii următori, după cum se poate vedea din recensământul anului 1890: în Doba Mare erau 329 săteni, din care 270 maghiari şi 59 români, după religie fiind 257 reformaţi, 1 romano-catolic, 63 greco-catolici şi 8 israeliţi; în Doba Mică erau 475 suflete, 446 maghiari şi 29 români, după religie fiind 435 reformaţi, 4 romano-catolici, 29 greco-catolici şi 7 israeliţi.

Conform recensământului populaţiei României din anul 2002, localitatea avea la acea dată 619 locuitori, 304 de sex masculin şi 315 de sex feminin. Populaţia este majoritar maghiară, în sat existând doar 17 locuitori români şi 5 ţigani, după naţionalitatea declarată. După limba maternă declarată, se păstrează majoritatea maghiară, iar numărul românilor creşte la 20 persoane, iar cel al ţiganilor scade la 1 persoană.

Obiective turistice

  • Biserica românească de lemn (secolul al XVI-lea sau al XVII-lea). Cel puţin într-o perioadă de timp înainte de anul 1886 a aparţinut cultului greco-catolic.

Bibliografie

  • Chendre-Roman, Gheorghe – Dicţionar etimologic al localităţilor din judeţul Sălaj, Editura Silvana, Editura Caiete Silvane, 2006, ISBN (10) 973-7817-41-9; ISBN (13) 978-973-7817-41-9
  • Petri, Mór - Szilágy vármegye monográfiája, volumul III, Budapesta, 1902