Domniţa Rallou Caragea

de la Enciclopedia României

(Redirecționat de la Domniţa Ralu)
Salt la: navigare, căutare
Domniţa Rallou Caragea
Replace this image female.png
Naţionalitate română
Născută 1799
Decedată 1870, Thomberg
Ocupaţie promotoare a culturii


Domniţa Rallou Caragea (n. 1799 – d. 1870, Thomberg), promotoare a culturii.

Biografie

Fiica domnului fanariot Ioan Caragea (1812 - 1818) şi a Elenei Scanevi, fiica unui bancher din Constantinopol, a sosit în Ţara Românească după învestirea tatălui său, în septembrie 1812. A primit o educaţie aleasă, vorbea limbile franceză, greacă, germană şi turcă, avea cunoştinţe despre literatura şi muzica europeană şi iubea nespus teatrul. „Cât despre teatru, acesta nu era pentru Rallou Caragea un mijloc de-a petrece; teatrul era pentru ea un fel de-a răsplăti cultura, de-a înălţa sufletele celor care trăiau prea lipiţi de glie, o înviere a vechii glorii elene, într-un cuvânt aproape o vocaţiune, un apostolat” (Constantin Gane).

A organizat, mai întâi, o scenă la palat, pe care erau jucate piese cunoscute sau se recitau poezii. Şi-a convins tatăl să reorganizeze Academia Domnească din Bucureşti, de unde-şi recruta actorii, cum au fost Konstantinos Kyriakos (Costache Aristia), Theodoros Alkaios şi soţia acestuia, Marigo (1817). În acelaşi an a prezentat la Curte, într-o sală improvizată, mai multe piese în care jucau elevii Academiei Domneşti. A amenajat pe cheltuiala statului teatrul de la Cişmeaua Roşie – „s-a zidit la Cişmeaua Roşie un teatru în toată forma, cu parter, cu stale, cu scenă şi cu mai multe rânduri de loje, şi a trimes pe Aristia la Paris ca să studieze pe vestitul Talma” (Ion Ghica) – unde, în august şi septembrie 1818, au fost montate Hoţii de Friedrich von Schiller şi Italiana din Alger de Gioacchino Rossini, de o trupă din Viena.

A părăsit ţara împreună cu familia, în 1818, stabilindu-se în Italia unde s-a căsătorit cu grecul Gheorghios Manuil Arghyropoulos. „Persoană cu inspiraţii artistice, natură aleasă, posedând gustul frumosului în cel mai mare grad, admiratoare a muzicei lui Mozart şi a lui Beethoven, hrănită cu scrierile lui Schiller şi Goethe” (Ion Ghica).

Bibliografie

  • Marcu, George (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009
  • Marcu, George (coord.), Enciclopedia personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2012