Dori Popovici

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Dori Popovici
Replace this image male.png
Alte nume Dori (Dorimedont) Popovici
Născut 10 decembrie 1873, Ruşii Mănăstioarei, judeţul Suceava
Decedat 12 iunie 1950, Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş
Ocupaţie avocat
Părinţi Leon Popovici

Dori Popovici (n. 10 decembrie 1873, Ruşii Mănăstioarei, judeţul Suceava - d. 12 iunie 1950, Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş), om politic bucovinean, unul dintre artizanii unirii Bucovinei cu România, ministru pe problemele Bucovinei.

Biografie

Dori (Dorimedont) Popovici a fost fiul lui Leon Popovici. A studiat la Universitatea din Cernăuţi, unde a obţinut titlul de doctor în drept.

A fost ofiţer în armata austriacă şi a făcut parte din regimentul 22 de la Cernăuţi. Din 1900 a fost director adjunct la Fondul Religionar Ortodox. De asemenea, s-a implicat în politică, fiind unul dintre liderii cei mai activi ai Partidului Naţional din Bucovina şi partizan al unirii cu România.

În 1918, pe fondul dezagregării Imperiului Austro-Ungar, Dori Popovici şi mai mulţi patrioţi români au luptat pentru unirea cu România şi s-au opus tendinţelor ucrainene de acaparare a provinciei. La 27 octombrie 1918 au convocat Adunarea Constituantă a Bucovinei care a ales un Consiliu Naţional, format din 50 de membri, cu atribuţia de a conduce Bucovina. Preşedintele acestui Consiliu a fost Iancu Flondor, iar vicepreşedinţi Dori Popovici, Sextil Puşcariu şi Dionisie Bejan. La 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a decis unirea Bucovinei cu România.

După Marea Unire, Dori Popovici şi-a continuat activitatea politică, pe plan local şi naţional. Mai întâi a constituit o grupare a Partidului Ţărănesc al lui Alexandru Averescu, apoi a intrat în componenţa Partidului Poporului a aceluiaşi lider şi s-a ocupat cu dezvoltarea acestuia în Bucovina. Averescu a avut în Popovici un colaborator important şi, atunci când Averescu şi Partidul Poporului au ajuns la putere la 13 martie 1920, Dori Popovici a fost numit ministru secretar de stat. În această calitate, Dori Popovici a activat pentru înfăptuirea reformei agrare şi integrarea Bucovinei în România Mare.

Guvernul Averescu a căzut la 7 decembrie 1921, fiind înlocuit de Take Ionescu, care a reuşit să-şi atragă de partea sa mai mulţi lideri ai Partidului Poporului. Dori Popovici i-a rămas însă fidel lui Averescu. La 26 martie 1926, Partidul Poporului a revenit la putere, Dori Popovici fiind din nou investit cu demnitatea de ministru secretar de stat.

Popovici a avut şi alte funcţii şi demnităţi publice: a fost deputat în Parlamentul României, preşedinte al Comisiei de Lichidare, director al Centralei Societăţii Agricole din Cernăuţi. A editat ziarul „Ţăranul” din Cernăuţi şi a publicat lucrări în mai multe domenii.

Persecutat de noul regim comunist, Dori Popovici a fost arestat şi întemniţat la Sighetu Marmaţiei. În vârstă de 77 de ani, el nu a rezistat temniţei grele decât 37 de zile. S-a stins din viaţă la 12 iunie 1950 şi a fost îngropat pe ascuns, în cimitirul săracilor.

Bibliografie

  • Roşca, Nuţu - Închisoarea elitei româneşti. Compendiu, Aska Grafika, Sighetu Marmaţiei, 2006 ISBN 973-0-04670-0