Dori Popovici
de la Enciclopedia României
Dori Popovici | ||
Alte nume | Dori (Dorimedont) Popovici | |
Născut | 10 decembrie 1873, Ruşii Mănăstioarei, judeţul Suceava | |
Decedat | 12 iunie 1950, Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş | |
Ocupaţie | avocat | |
Părinţi | Leon Popovici |
Dori Popovici (n. 10 decembrie 1873, Ruşii Mănăstioarei, judeţul Suceava - d. 12 iunie 1950, Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş), om politic bucovinean, unul dintre artizanii unirii Bucovinei cu România, ministru pe problemele Bucovinei.
Biografie
Dori (Dorimedont) Popovici a fost fiul lui Leon Popovici. A studiat la Universitatea din Cernăuţi, unde a obţinut titlul de doctor în drept.
A fost ofiţer în armata austriacă şi a făcut parte din regimentul 22 de la Cernăuţi. Din 1900 a fost director adjunct la Fondul Religionar Ortodox. De asemenea, s-a implicat în politică, fiind unul dintre liderii cei mai activi ai Partidului Naţional din Bucovina şi partizan al unirii cu România.
În 1918, pe fondul dezagregării Imperiului Austro-Ungar, Dori Popovici şi mai mulţi patrioţi români au luptat pentru unirea cu România şi s-au opus tendinţelor ucrainene de acaparare a provinciei. La 27 octombrie 1918 au convocat Adunarea Constituantă a Bucovinei care a ales un Consiliu Naţional, format din 50 de membri, cu atribuţia de a conduce Bucovina. Preşedintele acestui Consiliu a fost Iancu Flondor, iar vicepreşedinţi Dori Popovici, Sextil Puşcariu şi Dionisie Bejan. La 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a decis unirea Bucovinei cu România.
După Marea Unire, Dori Popovici şi-a continuat activitatea politică, pe plan local şi naţional. Mai întâi a constituit o grupare a Partidului Ţărănesc al lui Alexandru Averescu, apoi a intrat în componenţa Partidului Poporului a aceluiaşi lider şi s-a ocupat cu dezvoltarea acestuia în Bucovina. Averescu a avut în Popovici un colaborator important şi, atunci când Averescu şi Partidul Poporului au ajuns la putere la 13 martie 1920, Dori Popovici a fost numit ministru secretar de stat. În această calitate, Dori Popovici a activat pentru înfăptuirea reformei agrare şi integrarea Bucovinei în România Mare.
Guvernul Averescu a căzut la 7 decembrie 1921, fiind înlocuit de Take Ionescu, care a reuşit să-şi atragă de partea sa mai mulţi lideri ai Partidului Poporului. Dori Popovici i-a rămas însă fidel lui Averescu. La 26 martie 1926, Partidul Poporului a revenit la putere, Dori Popovici fiind din nou investit cu demnitatea de ministru secretar de stat.
Popovici a avut şi alte funcţii şi demnităţi publice: a fost deputat în Parlamentul României, preşedinte al Comisiei de Lichidare, director al Centralei Societăţii Agricole din Cernăuţi. A editat ziarul „Ţăranul” din Cernăuţi şi a publicat lucrări în mai multe domenii.
Persecutat de noul regim comunist, Dori Popovici a fost arestat şi întemniţat la Sighetu Marmaţiei. În vârstă de 77 de ani, el nu a rezistat temniţei grele decât 37 de zile. S-a stins din viaţă la 12 iunie 1950 şi a fost îngropat pe ascuns, în cimitirul săracilor.
Bibliografie
- Roşca, Nuţu - Închisoarea elitei româneşti. Compendiu, Aska Grafika, Sighetu Marmaţiei, 2006 ISBN 973-0-04670-0