Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu
Replace this image female.png
Născută 15 august 1909, Moroieni, judeţul Dâmboviţa
Decedată 23 ianuarie 2000, Bucureşti
Ocupaţie chimistă
Sigla Academiei Romane.png
Membru titular
al Academiei Române
Ales 1 martie 1974

Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu (n. 15 august 1909, Moroieni, judeţul Dâmboviţa - d. 23 ianuarie 2000, Bucureşti), chimistă.

Biografie

Fiica învăţătorului Ion C. Ciorănescu (iniţiatorul învăţământului pentru surdo-muţi în România), a absolvit Facultatea Fizico-Chimică a Universităţii Bucureşti în 1931. Şi-a susţinut doctoratul cu teza Sinteze cu clorură de aluminiu în seria hidrocarburilor alifatice şi aliciclice, sub conducerea profesorului Costin D. Neniţescu (1936), viitorul ei soţ.

Din 1936 a urcat toate treptele didactice la Catedra de chimie organică a Facultăţii de Chimie Industrială a Institutului Politehnic Bucureşti, ajungând, în 1962, profesor universitar; între 1971 - 1977 a fost şef de catedră. În paralel a activat şi la Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti, între anii 1947 - 1954, unde a înfiinţat Laboratorul de chimie organică.

S-a ocupat de cercetări în Chimia organică, de anumite sinteze (alfa-aminocetonele din alzactone şi hidrocarburi aromatice, ale unor medicamente şi intermediari pentru industria chimică organică: sulfamide, medicamente antituberculoase sau insecticide), a creat noi substanţe cu acţiune antitumorală, folosind grefa citostatică (1961 - 1980). Pe baza cercetărilor ei au fost create primele medicamente de sinteză din România. A pus bazele chimiei farmaceutice în cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, a creat şi organizat laboratoare de cercetare şi didactice în domeniul chimiei organice, unele dintre ele împreună cu soţul său.

A publicat mai multe studii în ţară şi în străinătate (în limba germană), printre care primul curs de sinteza medicamentelor la o universitate românească şi primul tratat despre medicamentele de sinteză, Tehnologia medicamentelor de Sinteză (1957, 1966).

Membru corespondent (21 martie 1963) şi titular (1 martie 1974) al Academiei Române, membru al Academiei Tiberina din Roma (1971) şi al Societăţii de Chimie din New York (1971).

Bibliografie

  • Marcu, George (coord.) - Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.