Elena Buznea-Meissner

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Elena Buznea-Meissner
Replace this image female.png
Născută 1867, Huşi
Decedată 1940, Iaşi
Ocupaţie pedagog

Elena Buznea-Meissner (n. 1867, Huşi – d. 1940, Iaşi). Pedagog, militantă pentru emanciparea femeilor din România.

Biografie

Studiază la Şcoala Centrală şi la Institutul „Humpel” din Iaşi, apoi se înscrie la Facultatea de Ştiinţe la care renunţă după un an, în favoarea Facultăţii de Litere. În 1905 s-a căsătorit cu politicianul Constantin Meissner (1854 – 1942), deputat şi ministru în mai multe rânduri.

Ca pedagog, a profesat la Iaşi, Botoşani şi Bucureşti. A fost directoarea Institutului Liceal de Domnişoare din Iaşi, timp de zece ani, apoi a predat, până la pensionare (1929), pedagogia, filosofia şi istoria la Liceul „Oltea Doamna” din acelaşi oraş. În paralel, Elena Buznea-Meissner s-a dedicat şi activităţii de asistenţă socială, în constituirea mai multor societăţi: Colonia Şcolară, Cercurile de Gospodine, Nevoile Iaşilor, Ocrotirea Copiilor cu Rele Porniri şi colaborarea cu altele, deja constituite: Cantina Şcolară, Caravana Milosteniei, Amicele Tinerelor Fete, Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, Reuniunea Femeilor Române, Crucea Roşie etc.

Împreună cu Maria Băiulescu, Ella Negruzzi şi Calypso Botez pune bazele Asociaţiei de Emancipare Civilă şi Politică a Femeii Române (1918), pe care o va conduce şi o va afilia la Uniunea Femeilor Române. În 1923, în cadrul celui de-al IV-lea congres, se permite aderarea societăţilor de femei din Moldova şi Bucovina la Uniunea Femeilor Române. Cu ocazia acestui eveniment Elena Buznea-Meissner sublinia necesitatea acordării de drepturi civile şi politice femeilor, drepturi care să fie statuate în noua constituţie: „Sunt astăzi în lume 138 milioane de femei care participă la administrarea comunelor, la administraţia ţării în parlament, şi, slavă Domnului, în acele ţări rezultatele sunt foarte satisfăcătoare [...]. Cerem Constituantei să nu înceapă cu un act de nedreptate faţă de cea mai mare parte a populaţiunii acestei ţări, privând-o de drepturile acordate doar celuilalt sex”.

În calitate de preşedintă a Asociaţiei de Emancipare Civilă şi Politică a Femeii Române, Elena Buznea-Meissner participă la congresele The International Woman Suffrage Alliance, desfăşurate la Roma (1923), Paris (1926), Berlin (1929) şi Istanbul (1935).

A publicat Dreptatea causei feministe (1923), Extensiunea activităţii femeii în afară de casă (1924), Câteva cuvinte în chestia alcoolismului (1924), în colaborare cu Paula Petrea.

Bibliografie

  • George Marcu (coord.), Enciclopedia personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2012.