Ferendia

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Ferendia

Comuna Jamu Mare
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Ferendia.JPG
Atestare 1680
Populaţie 510 locuitori
Cod poştal 307232

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Ferendia este un sat în judeţul Timiş. Face parte din comuna Jamu Mare şi are o populaţie de 510 locuitori (2002).

Geografie

Ferendia se situează în sudul judeţului Timiş, în Câmpia Gătaiei, la limita dintre judeţele Timiş şi Caraş-Severin. Este străbătut de pârâul Boculundia, un afluent al pârâului Clopodia. Cel mai apropiat centru urban este orăşelul de câmpie Gătaia, situat la circa 16 km nord. Faţă de municipiul Timişoara, distanţa pe şosea este de circa 70 km.

Vecini

Se învecinează la nord-vest cu Şemlacu Mare, la est cu Tirol, la sud-sud-vest cu Clopodia.

Istorie

Istoria satului dinainte de perioada habsburgică este puţin cunoscută. Marsigli aminteşte la 1680-1700 de Werendin, aparţinând de districtul Vârşeţ.[1] Existenţa satului în perioada turcească este evidentă, însă nu s-au descoperit alte informaţii suplimentare referitoare la acea perioadă. Geograful Remus Creţan, consideră că numele satului reflectă o formă românească veche [2], întrucât toponimul Werendin este omonim cu toponimul din Caraş-Severin (azi satul Verendin), vechi sat românesc documentat de la 1439.

Primele însemnări documentare mai detaliate se referă al Conscripţia generală a Banatului, efectuată în 1717 de austrieci, după ce aceştia au cucerit Banatul de la turci. În aceste documente, satul este numit Werendin şi are 30 de case de valahi (româneşti). Din punct de vedere administrativ aparţinea de districtul Vârşeţ. La scurt timp după această conscripţie, între 1723-1725, contele Mercy, guvernator al Banatului, întocmeşte o hartă detaliată, pe care este trecută şi Firendia, cu menţiunea că este locuită. În fine, geograful italian Francesco Griselini aflat în Banat în 1774 pentru a realiza o descriere a Banatului, publică o hartă pe care apare şi satul Ferendia, întocmai cu forma actuală a numelui.

Rând pe rând, istoricii maghiari Korabinski, Valyi, Nagy, Fenes Elyek, atestă numele Ferendia şi specificul ei valah. În 1851, Fenyes scria că Ferendia este o comună valahă, cu 1.348 de ortodocşi, cu 73 6/8 sesiuni iobagiale, cu livezi de pruni, dar fără pădure.[3]. Cu toate că s-a încercat de timpuriu colonizarea cu germani şi unguri, numărul lor a rămas nesemnificativ faţă de majoritatea românească. Nici unirea ortodocşilor cu biserica de la Roma nu a avut succes în această localitate. După revoluţia de la 1848, pe aici a trecut însuşi Andrei Şaguna, care a descurajat încercările unora de a se uni cu biserica de la Roma. Biserica ortodoxă s-a construit între 1847 (sau 1849?) şi 1853.[4]

Printre proprietarii domeniului Ferendia găsim la 1880 pe Ladislau Markovics, la 1885 pe contele Zichy, la 1890 pe contele Adolf Schönberg, iar la 1900 pe baronul Szent Ivanyi-Oszkar, sub care s-a făcut şi parcelarea.[5]

Demografie

<lines size=340x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=2000 colors=003153,F5B800,99BADD,BFFF00 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total,români,germani, maghiari

1880,1227,1028,29,152 1900,1718,1314,37,343 1910,1880,1337,242,269 1930,1515,1221,39,214 1941,1469,1138,35,269 1966,1129,959,10,150 1977,890,790,5,88 1992,577,522,3,47 2002,510,479,1,25 </lines>

În prezent, populaţia Ferendiei este de circa o treime din populaţia satului de acum 100 de ani. Evoluţia negativă nu este un fenomen local, ci unul care a afectat întreaga regiune şi se datorează condiţiilor politico-economice din ultimul secol. La ultimul recensământ, populaţia era de 510 locuitori, majoritatea absolută români.

Transporturi

Ferendia este situată într-o zonă puţin izolată de fluxurile economice importante. Este străbătută de Calea ferată Buziaş-Jamu Mare la care are haltă proprie, însă această cale ferată are o importanţă destul de redusă, iar frecvenţa trenurilor este mică. În ceea ce priveşte legăturile rutiere, acestea sunt exclusiv drumuri comunale, prin care se leagă de satele învecinate. Prin Ferendia trece drumul comunal DC588 care face legătura la nord cu Gătaia şi drumul naţional 58B Timişoara-Reşiţa. În direcţie sud, trecând prin Clopodia, se ajunge la centrul de comună, satul Jamu Mare, situat pe drumul naţional DN57, Moraviţa - Oraviţa - Orşova.

Există mai multe navete care circulă regulat la Timişoara.

Personalităţi

Bibliografie

  • Corneanu, Nicolae, Monografia eparhiei Caransebeş, Tipografia Diecezană, Caransebeş 1940
  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 1992, [1]

Note

  1. Creţan p.95
  2. idem.
  3. Creţan, citează N. Ilieşiu, dosarul II, 1943, p.446
  4. Corneanu, p.288
  5. Lotreanu, p. 181