Freidorf
de la Enciclopedia României
Freidorf (în limba germană: Neudorf, Freydorff = satul liber) este, din anul 1950, al VII-lea cartier din Timişoara, amplasat în partea de sud-vest a oraşului.
Istoric
Cartierul a fost iniţial o comună germană, înfiinţată în 1723 şi scutită de impozite, ceea ce i-a dat şi numele de Freidorf. Aceştia construiesc biserica catolică, şcoală şi o moară de vânt. Iniţial a fost un sat destul de mic, construit pe prediul generalului Wellis, comandat al cetăţii Timişoara, cu puţin pământ şi aproximativ 500 de locuitori. Documentar apare menţionat în 1728 cu numele de Neudorf. Începând cu 1732 se populează şi cu italieni meşteri mătăsari.
În 1836, populaţia este decimată de o epidemie de holeră, iar din 1850 aici încep să vină şi familii de maghiari şi de români. Ei se specializează în legumicultură, cresc animale şi produc cărămizi, toată producţia fiind destinată oraşului care se extinde. Între 1894 şi 1918, comuna poartă numele de Szabadfalu sau Szabadfalva. În 1889 se dezveleşte un monument dedicat lui Petöfi Sándor care a fost avansat maior, chiar în tabăra militară dintre Timişoara şi Freidorf. În 1904 se naşte în acest cartier primul actor ce l-a interpretat pe Tarzan, sportivul medaliat olimpic Johnny Weissmuller. În 2004, în Freidorf s-a inaugurat o placă memorială, amplasată pe o casă veche, pentru că imobilul unde s-a născut Johnny Weissmuller a fost demolat în anii '80.
Descoperiri mai vechi
În 1984, când se făceau săpături la fundaţiile unor fabrici au ieşit la iveală oseminte umane. Arheologii au făcut săpături şi au stabilit că situl arheologic este situat la marginea de sud a cartierului şi cuprinde o aşezare daco-romană din secolele III - IV, suprapusă de o necropolă din secolul V d. Hr. Începând cu anul 1986 s-a trecut la cercetări sistematice, care continuă şi în prezent.
Industrie
La ieşirea din cartierul Freidorf spre Utvin a fost construită în perioada comunismului o fabrică de zahăr iar în jurul acesteia s-a dezvoltat un mic cartier muncitoresc, pe strada Polonă. După 1990 aici s-a dezvoltat un parc industrial cu mai multe fabrici.
Bibliografie
- Medeleţ, Florin, Buruleanu, Dan, Timişoara Povestea oraşelor sale, Editura Marineasa, Timişoara 2006 ISBN 973-631-289-5