George Bariţ

de la Enciclopedia României

George Bariţ
Născut		12 mai 1812, Jucu
Decedat		2 mai 1893, Sibiu
Ocupaţie		publicist, jurnalist, istoric, profesor, om politic
Membru fondator al Academiei Române
Ales		22 aprilie 1866
Partide		Partidul Naţional Român (1881 - 1893)
Părinţi		Ioan Pop Bariţ Ana Rafila

George Bariţ (n. 12 mai 1812, Jucu, comitatul Cluj - d. 2 mai 1893, Sibiu) a fost un cărturar şi revoluţionar paşoptist român, întemeietorul presei româneşti din Transilvania, membru fondator şi preşedinte al Academiei Române. De-a lungul întregii sale activităţi, a fost un fervent militant pentru emanciparea naţională a românilor din monarhia habsburgică.

Cuprins 1 Originea. Studiile 2 Activitatea culturală. Întemeietorul jurnalisticii din Ardeal 3 Revoluţia de la 1848. Cariera politică 4 Activitatea politică 5 Opere selective 6 Bibliografie

Originea. Studiile

S-a născut la 12 mai 1812 în comuna Jucu din judeţul Cluj. Părinţii săi erau Ioan Pop Bariţ, preot greco-catolic, şi Ana Rafila. Bariţ devine elev al Şcolii primare din Trascău, apoi, între 1824 - 1827, urmează gimnaziul în Blaj. Studiile secundare le absolveşte la Liceul Piariştilor din Cluj, secţia filosofie, iar studiile universitare le urmează la Facultatea de Teologie din Blaj, între 1831 - 1835.

Activitatea culturală. Întemeietorul jurnalisticii din Ardeal

George Bariţ şi-a început activitatea didactică în 1835, ca profesor de fizică la Blaj, apoi la Liceul comercial din Braşov. În anul 1845, George Bariţ se retrage definitiv din învăţământ pentru a se dedica jurnalisticii. De altfel, George Bariţ este considerat întemeietorul jurnalisticii în Transilvania. A înfiinţat numeroase publicaţii cu largă răspândire pe teritoriul Transilvaniei şi a Vechiului Regat, care au jucat rol important în dezvoltarea conştiinţei naţionale şi în pregătirea unităţii culturale şi politice a tuturor românilor: Gazeta Transilvaniei (1838), Foaie pentru minte, inimă şi literatură (1838), Transilvania (1868), Observatorul (1878), şi altele.

În 1861, din iniţiativa sa şi a canonicului Timotei Cipariu, a luat fiinţă Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA). Debutând ca secretar, Bariţ s-a numărat printre preşedinţii acestei prestigioase asociaţii. ASTRA a editat revista „Transilvania”, unde se publicau numeroase articole şi studii de istorie şi politică. În această revistă, s-a editat şi prima enciclopedie românească, apărută în trei volume la Sibiu, între 1898 şi 1904.

De asemenea, George Bariţ s-a numărat printre membrii fondatori ai Academiei Române. De-a lungul activităţii sale, este autorul a numeroase lucrări cu însemnătate deosebită pentru istoria Transilvaniei. Cea mai importantă lucrare a lui George Bariţ a apărut în trei volume la Sibiu (1889 - 1891) şi se intitulează „Părţi alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă”.

Revoluţia de la 1848. Cariera politică

În timpul revoluţiei de la 1848, a participat la Marea Adunarea Naţională de la Blaj din 3/5 mai 1848, fiind proclamat alături de Simion Bărnuţiu vicepreşedinte al istoricei adunări. În timpul evenimentelor revoluţionare a fost nevoit să se refugieze la Câmpina, în judeţul Prahova, şi după alte peripeţii s-a adăpostit în Bucovina, la moşia fraţilor Hurmuzachi. După încheierea conflictelor, Bariţ s-a întors la Braşov, unde şi-a reluat activitatea publicistică.

În plan politic, George Bariţ a fost membru fondator şi unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român. S-a remarcat ca deputat în Dieta de la Sibiu şi în Senatul Imperial de la Viena. Între anii 1884 - 1888, George Bariţ a îndeplinit funcţia preşedinte al acestei formaţiuni politice din Transilvania. El a fost adept al tacticii pasivismului în lupta românilor ardeleni împotriva politicii opresive a dualismului austro-ungar. După acest moment, a decis să se retragă din viaţa politică şi publicistică. A acceptat funcţia de prezident şi delegat la Şcoala civilă de fete din Sibiu, unde s-a dedicat în totalitate studiilor sale istorice.

În 1893, cu puţin timp înainte de a-şi da obştescul sfârşit, George Bariţ a fost ales preşedinte al Academiei Române, o încununare a peste 40 de ani de activitate în slujba dezvoltării ştiinţei şi culturii.

A plecat din această lume pe 2 mai 1893, la vârsta de 80 de ani, fiind îngropat la Sibiu.

Bustul său, realizat de sculptorul Mircea Ştefănescu, se află alături de cele ale altor contemporani de frunte din vremea sa, amplasat pe aleea Ansamblului monumental "Gloria" din oraşul Blaj, judeţul Alba.

Activitatea politică

Activitate	Mandat
Preşedintele Partidului Naţional Român	1884 - 1888

Opere selective

• Cuvântare scolasticească la ecsamenul de vară în Şcoala românească din Braşov şi Cetate, 1837
• Deutsch-Rumänisches Wörtebuch, Dicţionariu român-german, 1853-1854
• Dicţionariu românesc-unguresc, Magyar-román szótar, 1869
• Părţi alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, I-III, Sibiu, 1889-1891
• Două drame familare, teatru, 1891

Bibliografie

• Stelian Neagoe, Oameni politici români, Editura Machiavelli, Bucureşti, 2007, pp.53-55 ISBN 973-99321-7-7
• Florian Tucă, Constantin Ucrain - Locuri şi monumente paşoptiste, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1988.