George Matei Cantacuzino
de la Enciclopedia României
George Matei Cantacuzino | ||
Naţionalitate | român | |
Născut | 23 mai 1899, Viena | |
Decedat | 1 noiembrie 1960, Iaşi | |
Ocupaţie | arhitect şi profesor |
George Matei Cantacuzino (n. 23 mai 1899, Viena - d. 1 noiembrie 1960, Iaşi) a fost un arhitect şi profesor.
Cuprins
Biografie
A fost fiul diplomatului N. B. Cantacuzino. Născut la Viena la data de 23 martie 1899, la vârsta potrivită va urma cursurile liceale la Montreux şi Lausanne. Ulterior va studia arhitectura la Şcoala Naţională de Belle-Arte din Paris, secţia arhitectură. În pictură, va fi elevul lui Othon Friez şi al lui Aro Jo.
În ţară, a fost deputat între anii 1931-1933, iar între 1942-1948 a fost profesor suplinitor de istoria şi teoria arhitecturii.
Printre construcţiile importante pe care le-a construit se numără Palatul Crissoveloni, Palatul Elisabeta, Arsenalul de aviaţie de la Braşov, Hotelul Belona de la Eforie, Hotelul Rex de la Mamaia, Palatul Creditului Industrial din Piaţa Universităţii din Bucureşti ş. a.
Între anii 1948-1953 a fost trimis la închisoare de către comunişti. După ieşirea din închisorile politice comuniste, între 1953-1956, a fost funcţionar la Direcţia Monumentelor Istorice, ulterior ocupându-se de restaurarea unor ctitorii din nordul Moldovei.
A scris mai multe lucrări de specialitate, de o anumită valoare şi care indică o solidă cultură a autorului acestora.
A murit la Iaşi la 1 noiembrie 1960. A fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iaşi.
Opera
După planurile arhitectului au fost construite următoarele clădiri, în stil renascentist:
- Palatul Băncii de Investiţii (1923-1928)
- fostul sediul Uniunii Arhitecţilor (transformarea acestuia), mai târziu restaurantul Mărul de Aur (1925-1928)
- imobilul Creţulescu din Calea Victoriei (1934-1939)
- clădirea de birouri din Piaţa Universităţii (1934-1939)
- clădirea în care îşi avea sediul Institutul de studii şi proiectări energetice (1947-1948)
O reinterpretare contemporană a stilului tradiţional românesc poate fi regăsită în următoare construcţii:
- Palatul Mogoşoaia - restaurare (1920-1930)
- vila din parcul Institutului de cercetări pentru mecanizarea agriculturii
- monumentele restaurate din nordul Moldovei (1956-1960)
- pavilionul românesc la expoziţia de la New York, la Expoziţia internaţională din 1939
Arhitectura modernă, având la bază principii clasice de compoziţie şi volumetrie, poate fi regăsită în următoarele construcţii:
- vile la Eforie Nord (1934-1940)
- hotelul Rex din Mamaia(1934-1940)
- blocurile din Bucureşti de pe străzile Dionisie Lupu, Piaţa Amzei şi Mendeleev (1934-1940)
- blocul Carlton (distrus la cutremurul din 1940) (1934-1940)
- complexul industrial al fostei uzine Tractorul din Braşov (1934-1940)
- postul de radio din Bod (1934-1940)
Lucrări publicate
- Introducere în studiul arhitecturii (1926)
- Palladio (1928)
- Arcade, firide, lespezi (1932)
- Izvoare şi popasuri (1934)
- Pătrar de veghe (1938)
- Despre o estetică a reconstrucţiei (1947)
Articole în Simetria
- Utilul-simbolul (1939)
- Proporţia (1939)
- Despre o arhitectură românească (1939)
- Moldova (1940)
- Despre influenţe (1940)
- Artă şi tehnică (1940)
- Amatorism şi urbanism (1940)
- Orient-Occident (1942)
- Despre personalitate în artă (1942)
- Oraşe şi sate româneşti (1943)
- Horia Creangă (1943)
- Despre stilul românesc (1943)
- Omul şi oraşul (1945)
- Valori permanente (1946)
- Valery sau Arhitectul (1946)
- Artistul şi prezentul (1947)
Bibliografie
- Magazin istoric - Anul XXXIV, nr. 1 (394), ianuarie 2000