Gheorghe Anghelescu (general)

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Gheorghe Anghelescu
Replace this image male.png
Născut 6 ianuarie 1839, Bucureşti
Decedat 3 aprilie 1915, Târgu Jiu
Ocupaţie militar, general, politician
 
Stema MAPN.png
 Ministru de Război
al României
Mandat
25 ianuarie - 1 august 1882

Gheorghe Anghelescu (n. 6 ianuarie 1839, Bucureşti - d. 3 aprilie 1915, Târgu Jiu, judeţul Gorj)a fost general, ministru de Război şi senator.

Familia

A fost fratele (după alte surse vărul) generalului Alexandru Anghelescu.

Studiile

A fost elev al Şcolii Militare din Bucureşti în perioada 1854-1856.

Cariera

A fost ofiţer de infanterie. A primit gradul de colonel în anul 1870, iar pe cel de general în anul 1877. A fost comandant al Diviziei 3 Infanterie în Războiul pentru Independenţă.

Între 25 ianuarie - 1 august 1882 ocupă funcţia de ministru de război. Între 1882-1885 este senator.

Între 1883-1894 este comandantul Corpului I Armată.

Participarea la Războiul pentru Independenţă

A participat la Războiul pentru Independenţă al României cu gradul de general, comandând Divizia 3 Infanterie.

La începutul războiului a efectuat cu divizia sa paza podului de la Barboşi. A fost mutat ulterior la Giurgiu pentru a supraveghea garnizoana turcă din Rusciuc şi pentru a garanta trecerea trupelor ruseşti peste Dunăre, precum şi trecerea fluviului pe la Zimnicea.

Mai târziu a stat în observaţie, între 15 mai - 24 iulie 1877, pentru a împiedica eventualele tentative otomane de trecere a Dunării între Bechet şi Dessa.

A recunoscut punctul de trecere al Dunării de la Corabia şi a supravegheat între 12-14 august 1877 construcţia podului de vase de aici. A trecut Dunărea cu divizia sa şi a participat la atacul redutei Griviţa.

După căderea Plevnei a bombardat Belogragicul şi a cucerit Tatargicul de la turci pe data de 12 ianuarie 1878, facilitând prin aceasta instituirea blocadei Vidinului, la care a participat cu divizia sa.

Bibliografie

  • Predescu, Lucian - Enciclopedia României - Cugetarea, Editura Saeculum I.O., ISBN 973-9399-03-7