Gherla
de la Enciclopedia României
| Municipiul Gherla Judeţul Cluj (CJ) |
 |
 | |
| Localităţi componente |
|---|
| Băiţa, Hăşdate, Silivaş |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1291 |
| Suprafaţă | 40 km² |
| Populaţie | 22108 locuitori (2007) |
| Densitate | 552,7 loc/km² |
| Altitudine medie | 250 metri n. m. |
| Primar | Ionel Ovidiu Giurgean Drăgan |
| Pagină web | Siteul oficial al oraşului |
|
Index municipii în judeţul Cluj |
|---|
Câmpia Turzii |
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Gherla un municipiu situat în nord-vestul Podişului Transilvaniei, la intersecţia Câmpiei Transilvaniei cu Podişul Someşan, pe malul drept al râului Someşul Mic în apropierea confluenţei cu râul Fizeş. Municipiul Gherla se află la o distanţă de 45 de km faţă de municipiul Cluj-Napoca, este străbătut de DN 1C şi de o cale ferată de importanţă majoră.
Cuprins
Administraţie
Localităţile Băiţa, Hăşdate şi Silivaş aparţin municipiului Gherla din punct de vedere administrativ.
Istorie
Pe teritoriul oraşului au fost descoperite vestigii arheologice, printre care un castru roman cu diplome militare, una dintre ele datând din 133 e.n. Prima menţiune documentară datează din 1291, când apare cu numele de Gherlahida. În anul 1540, pe locul vechii cetăţi, cancelarul Martinuzzi contruieşte o alta, cu funcţie de apărare. Aceasta va fi declarată închisoare prin decret imperial în 1785. Penitenciarul de la Gherla avea să devină în perioada comunistă, unul dintre cele mai aprige închisori politice.
În secolele al XVII-lea -al XVIII-lea în Gherla au fost colonizaţi armeni şi localitatea a devenit un puternic centru meşteşugăresc. În anul 1700 a fost pusă piatra de temelie a oraşului modern când s-a pus în aplicare planul prestabilit al oraşului care a fost adus de la Roma de către episcopul Oxendius Vărzărescu. Aşezarea a fost declarată oraş în anul 1971, iar în anul 2000 a fost ridicată la rangul de municipiu.
Obiective turistice
- Biserici
- Catedrala armeano-catolică Sfânta Treime, construită între anii 1748-1804 în stil baroc şi neoclasic
- Biserica şi mănăstirea franciscană, în stil baroc, din secolul al XVI-lea
- Biserica Şimaian, prima biserică armeano-catolică din Gherla, ctitorită de fraţii Şimaian (Salamon)
- Catedrala greco-catolică "Intrarea în Biserică a Fecioarei Maria"
- Mănăstirea Nicula
Biserica franciscană din secolul al XVI-lea
Biserica greco-catolică "Intrarea în Biserică a Fecioarei Maria"
- Alte zone
- Cetatea Gherla (Cetatea Martinuzzi)
- Lacul Ştiucii, aflat în imediata apropiere a oraşului
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităţilor judeţului Cluj, Cluj-Napoca, 2003, Editura Suncart, ISBN 973-864300-7
Bibliografie suplimentară
- Coriolan Suciu, Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, 1967
- Ioan Câmpean, Istorie, cultură şi spiritualitate în spaţiul Gherlean, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-133-086-0
Note