Ghilad

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Ghilad

Comuna Ghilad
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Ghilad.jpg
Atestare 1212
Populaţie 1.794 locuitori
Cod poştal 307113

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Ghilad este un sat în judeţul Timiş, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 1.794 locuitori (2002).

Localizare

Se situează în sudul judeţului Timiş, la 7 km sud de oraşul Ciacova şi 9 km nord-vest de oraşul Deta. Se învecinează la nord cu Ciacova, la est cu Voiteg, la sud cu Ofseniţa, la sud-est cu Dolaţ şi la vest cu Gad.

Istorie

Poate fi considerată una din cele mai vechi localităţi de pe cuprinsul Banatului, prima atestare documentară a localităţii datând din anul 1212. Atunci se numea Gyad, iar regele maghiar Endre al II-lea o dona comitatului Sebus, responsabil de introducerea în posesie fiind prefectul de Cenad, Nicolae Csaky. Până în secolul al XVI-lea nu mai apare menţionată în documente, apoi despre ea se spune că era locuită de români, aduşi din Ardeal de paşa Rami.

În 1717, când austriecii au cucerit Banatul din mâinile turcilor, au realizat un recensământ din care rezulta că localitatea numită atunci pe sârbeşte Dolni Gilad număra 100 de case, iar la mică distanţă, localitatea Gorni Gilad avea 80 de case.

În timpul împărătesei Maria Tereza, la Ghilad au început să se stabilească primii colonişti germani. La 1842 s-au aşezat aici mai multe familii de unguri, iar între 1851-1860 s-a înregistrat un nou val de colonişti unguri.

În perioada interbelică făcea parte din plasa Ciacova, judeţul Timiş-Torontal.

Până în anul 2002, Ghiladul a aparţinut de comuna Ciacova (azi oraş), după care s-a desprins de aceasta şi împreună cu satul Gad formează comuna Ghilad.

Populaţia

La recensământul din 2002, satul Ghilad avea 1.794 locuitori, din care 1.311 români, 200 maghiari, 186 ţigani, 52 germani, 28 ucraineni, 13 sârbi şi 4 de alte naţionalităţi.

<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei din Ghilad" ymin=0 ymax=4000 colors=3B444B,F5B800,BFFF00,99BADD xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total,români,maghiari,germani 1880, 3125,2247,392,384 1890, 3562,2402,477,538 1900, 3785,2492,725,480 1910, 3902,2655,794,338 1920, 3480,2407,671,358 1930, 3564,2444,741,312 1941, 3718,1587,767,295 1966, 2860,2162,453,163 1977, 2351,1708,373,126 1992, 1842,1360,242,66 2002, 1794,1311,200,52 </lines>

Bibliografie

  • Creţan, Remus - Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan - Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E. - Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]