Groşi (Timiş)
de la Enciclopedia României
Satul Groşi |
|
Amplasarea localităţii în judeţul Timiş | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1508 |
Populaţie | 119 locuitori |
Cod poştal | 307266 |
Index sate în judeţul Timiş |
---|
Index sate în România |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Groşi este un sat aparţinător comunei Margina din judeţul Timiş. Are 119 locuitori (2002)
Localizare
Se situează în extremitatea estică a judeţului Timiş, într-o zonă relativ izolată la nord-est de oraşul Făget. Se învecinează la nord-est cu Bulza, la sud-est cu Nemeşeşti şi la sud cu Zorani.
Istorie
Satul este amintit pentru prima dată la 1508-1519, ca proprietate a lui Abrahamfy. Este cert că în perioada otomană a fost locuită. Într-un defter turcesc de la 1593 se aminteşte satul valah Gros. Locuitorii se ocupau cu mineritul, în special cu spălatul aurului. La conscripţia din 1717 localitatea este numită Grosch. Administraţia maghiară i-a dat numele de Marosgoros, cu toate că locuitorii au fost întotdeauna majoritari români. Biserica ortodoxă a fost construită în 1741 şi face parte din bisericile de lemn din zona etnografică a Făgetului care s-au păstrat până astăzi, fiind monument în patrimoniul naţional.
Populaţia
Evoluţia populaţiei | |||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1910 | 1920 | 1930 | 1941 | 1948 | 1956 | 1966 | 1968 | 1975 | 1985 | 1992 | 2002 | ||
398 | 360 | 379 | 357 | 343 | 316 | 290 | 280 | 290 | 300 | 152 | 119 |
Din tabelul de mai sus se observă că numărul de locuitori nu a fost niciodată foarte ridicat. Păstrând aceste proporţii, se poate spune cu aproximaţie că astăzi numărul de locuitori este de numai un sfert faţă de câţi avea satul acum o sută de ani. Se observă că numărul de locuitori, deşi scăzut, este în continuă scădere în ultimele decenii. Din punct de vedere al etniei, toţi locuitorii sunt români. Sub aspect confesional majoritatea sunt de religie ortodoxă, cu doar câţiva membri ai altor comunităţi religioase.
Obiective turistice
Aici există o biserică ortodoxă din lemn construită în 1741 ce poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş. Vol. 1. Etnie, evoluţie istorică şi stratificare oiconimică, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]