Guvernul Constantin A. Creţulescu

de la Enciclopedia României

(Redirecționat de la Guvernul C. A. Creţulescu)
Salt la: navigare, căutare
Stema Principatului Romaniei (1867-1872).png
 
Guvernul C. A. Creţulescu
Constantin Al. Creţulescu.jpg
Mandat
1 martie 18674 august 1867
Prim-ministru Constantin A. Creţulescu
Coaliţie Înţelegerea de la Concordia
(radicali, maişti, fracţionişti)
Index: Guvernele României

Guvernul Constantin A. Creţulescu a funcţionat între 1 martie 18674 august 1867. A fost expresia înţelegerii de la Concordia între radicalii munteni şi liberalii moldoveni, fracţionişti şi maişti. Supus presiunilor interne ale unei opoziţii puternice şi presiunilor externe din cauza nerezolvării problemei străinilor, perioada a fost marcată de o perpetuă criză politică.

Cea mai importantă lege a fost introducerea sistemului monetar prin care leul a devenit moneda naţională a statului român.

Contextul instalării

Carol încearcă mai întâi să formeze un guvern de orientare liberală, însă conservatorii refuză să acorde votul radicalilor. După negocieri politice, se optează pentru un guvern expresie a înţelegerii de la Concordia, însă cu un prim-ministru moderat fără a fi o personalitate politică de prim rang.

Din poziţia de ministru de Interne, I. C. Brătianu era cel care dădea personalitate cabinetului. Lista cabinetului a fost imediat contestată de conservatori, N. Blaremberg susţinând că acest executiv nu reprezintă expresia majorităţii care a acordat votul de neîncredere precedentului cabinet.

Activitatea guvernamentală

Programul de guvernare. Introducerea sistemului monetar

Pentru a tempera ostilitatea opoziţiei, guvernul alcătuieşte un program moderat prin care se angaja să apere Constituţia, să aplice „cu cea mai riguroasă neparţialitate legile” şi să facă „să domnească ordinea şi economia în finanţele ţării”. În ciuda acestei moderaţii exprimate de un guvern dominat de radicali, criticile opoziţiei sunt vehemente.

Echilibrul între putere şi opoziţie face ca nu toate proiectele de lege să întrunească majoritatea voturilor în Adunare. Guvernul reuşeşte să obţină aprobarea pentru reluarea lucrărilor la construcţia căii ferate Bucureşti - Giurgiu, lucrări concesionate asociaţiei J. T. Barkley & J. Staniforth încă din 1865. De asemenea, pe 22 aprilie 1867, este aprobat proiectul de lege privind sistemul monetar. Astfel, leul devine moneda naţională a Principatelor, având 100 de diviziuni, numite bani. Această măsură a fost una extrem de importantă în epocă, căci a pus capăt haosului economic de pe piaţa internă şi avea o bună semnificaţie în sensul afirmării tendinţelor de independenţă manifestate de statul român.

În schimb, anumite iniţiative, precum înfiinţarea unor miliţii din bugetul Ministerului de Război, sau introducerea unor taxe vamale pentru Bucureşti, sunt respinse categoric de opoziţie.

Problema străinilor

Problema străinilor este reluată. Printr-o circulară a Ministerului de Interne din 21 martie, străinilor le era interzisă arendarea de imobile sau şederea la sate. Primarii sunt însărcinaţi cu întocmirea unor liste de evrei şi se înfiinţează un birou de paşapoarte (18 aprilie) pentru a pune capăt afluxului de imigranţi ilegali.

Aceste măsuri au stârnit nemulţumiri atât în ţară cât şi în străinătate. Consulii Angliei, Austriei şi Rusiei trimit proteste guvernului. Explicaţiile guvernului, punerea în aplicare a unei circulare din timpul lui Cuza, nu mulţumesc puterile garante, astfel că problema ajunge la urechile lui Napoleon al III-lea.

Sfârşitul guvernării

Gafa diplomatică a ministrului Tobias Gherghel privind misiunea militară franceză, precum şi vizita prinţului Mihail Obrenovic al Serbiei au amplificat suspiciunile puterilor garante. Guvernul este acuzat de sprijinire a revoluţionarilor bulgari şi organizarea de acţiuni subversive în Ardeal. Înlocuirea ministrului de Război nu calmează spiritele. Presiunea opoziţiei interne îl determină pe I. C. Brătianu să îşi depună demisia la 29 iulie, fapt ce antrenează căderea întregului guvern la 4 august 1867.

Componenţa cabinetului

Portofoliu Portret Nume Grup politic Mandat
Preşedintele
Consiliului de Miniştri
Constantin Al. Creţulescu.jpg Constantin A. Creţulescu moderat 1 martie 1867 - 4 august 1867
Ministru de Interne Ion C Brătianu.jpg Ion C. Brătianu radical 1 martie 1867 - 29 iulie 1867
Ministrul Afacerilor Străine Ştefan Golescu.jpg Ştefan Golescu radical 1 martie 1867 - 4 august 1867
Ministru de Război Tobias Gherghel.jpg Tobias Gherghel independent 1 martie 1867 - 24 mai 1867
Gheorghe Adrian.jpg Gheorghe Adrian independent 24 mai 1867 - 4 august 1867
Ministrul Finanţelor Replace this image male.png Alexandru Văsescu maist 1 martie 1867 - 4 august 1867
Ministrul Justiţiei Constantin Al. Creţulescu.jpg Constantin A. Creţulescu moderat 1 martie 1867 - 4 august 1867
Ministrul Lucrărilor Publice Dimitrie C. Brătianu.jpg ad. int. Dimitrie C. Brătianu radical 1 martie 1867 - 4 august 1867
Ministrul Cultelor
şi Instrucţiunii
Dimitrie C. Brătianu.jpg Dimitrie C. Brătianu radical 1 martie 1867 - 4 august 1867

Bibliografie

  • Bulei, Ion; Mamina, Ion, Guverne şi guvernanţi (1866 - 1916), Editura Silex, Bucureşti, 1994
  • Neagoe, Stelian, Oameni politici români, Editura Machiavelli, Bucureşti, 2007
  • Neagoe, Stelian, Istoria guvernelor României de la începuturi - 1859 până în zilele noastre - 1999, Editura Machiavelli, ediţia a II-a, Bucureşti, 1999
  • Nicolescu, Nicolae C., Şefii de stat şi de guvern ai României (1859 - 2003), Editura Meronia, Bucureşti, 2003