Guvernul Nicolae Golescu

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Stema Principatului Romaniei (1867-1872).png
 
Guvernul Nicolae Golescu
Nicolae Golescu.jpg
Mandat
1 mai 1868 - 16 noiembrie 1868
Prim-ministru Nicolae Golescu
Coaliţie radicali
Index: Guvernele României

Guvernul Nicolae Golescu a funcţionat între 1 mai 1868 - 16 noiembrie 1868. A fost un guvern radical, în timpul căruia s-a adoptat mult disputata concesiune Strousberg, care va genera cel mai mare scandal politic al acestei perioade.

În urma presiunilor puterilor occidentale, Carol I a fost nevoit să renunţe la colaborarea cu radicalii.

Contextul instalării

Pe fondul presiunilor diplomatice ale puterilor garante legate de proiectul fracţioniştilor împotriva evreilor, Ştefan Golescu a fost nevoit să îşi înainteze demisia. Practic, schimbarea s-a produs doar la vârf, fratele precedentului prim-ministru, Nicolae Golescu, preluând şefia cabinetului. În rest, componenţa rămâne aproximativ aceeaşi.

Activitatea guvernamentală

Conflictul dintre putere şi opoziţie ia forme acute. Profitând de situaţia favorabilă pe care o avea în Senat, opoziţia declanşează o politică obstrucţionistă, opunându-se unor legi necesare pentru dezvoltarea României, precum organizarea armatei şi concesiunea construcţiei de căi ferate.

La 31 mai, Senatul votează o moţiune de neîncredere împotriva guvernului, însă Camera respinge toate acuzaţiile, iar la 1 iunie, îi acordă un vot de încredere. Două zile mai târziu, Carol promulgă un decret de dizolvare a Senatului. Alegerile din 7 iulie/11 iulie, prin acţiunea aceluiaşi I. C. Brătianu, au dat o majoritate confortabilă radicalilor.

După acest test electoral, radicalii păreau instalaţi la putere pe termen lung. Aveau majoritatea în ambele Camere şi deţineau majoritatea consiliilor judeţene şi comunale. Prima măsură pe care a adoptat-o guvernul în noua conjunctură politică a fost legea concesiunii Strousberg (18 septembrie 1868). Consorţiul prusac se obliga să construiască o cale ferată de la Roman la Vârciorova, reţea care urma să unească nordul de sudul ţării şi să înlesnească accesul rapid în Occident.

Întreaga reţea de 914 km urma să coste 247 de milioane lei, capitalul urmând să fie procurat de Heinrich Strousberg prin obligaţiuni, cu dobândă de 7,5%, garantate de statul român.

Sfârşitul guvernării

În pofida susţinerii parlamentare, Nicolae Golescu a fost nevoit să depună mandatul guvernului datorită presiunilor făcute de Franţa. În contextul accentuării contradicţiei franco-prusiene, România, cu un membru al familiei de Hohenzollern pe tron şi un guvern radical care a facilitat concesiunea Strousberg şi a apelat la sprijinul prusian, în detrimentul sprijinul tradiţional francez, pentru organizarea armatei, era bănuită că gravitează spre Prusia şi Rusia pentru a-şi obţine independenţa.

Napoleon al III-lea intensifică presiunile asupra lui Carol pentru a renunţa la colaborarea cu roşii, atrăgând Austro-Ungaria de partea sa. În disputa cu Franţa, Bismarck avea nevoie să îşi asigure neutralitatea austriacă, astfel că, la 11 noiembrie, consulul prusac la Bucureşti îi declară domnului român că menţinerea radicalilor la putere ar cauza dificultăţi României.

Cinci zile mai târziu, Nicolae Golescu îşi prezintă demisia.

Componenţa cabinetului

Portofoliu Portret Nume Partid Mandat
Preşedintele Consiliului de Miniştri Nicolae Golescu.jpg Nicolae Golescu radical 1 mai 1868 - 16 noiembrie 1868
Ministru de Interne Ion C Brătianu.jpg Ion C. Brătianu radical 1 mai 1868 - 12 august 1868
Anton I. Arion.jpg Anton I. Arion radical 12 august 1868 - 16 noiembrie 1868
Ministrul Afacerilor Străine Nicolae Golescu.jpg Nicolae Golescu radical 1 mai 1868 - 16 noiembrie 1868
Ministru de Război Gheorghe Adrian.jpg Gheorghe Adrian independent 1 mai 1868 - 12 august 1868
Ion C Brătianu.jpg ad. int. Ion C. Brătianu radical 12 august 1868 - 16 noiembrie 1868
Ministrul Finanţelor Ion C Brătianu.jpg Ion C. Brătianu radical 1 mai 1868 - 16 noiembrie 1868
Ministrul Justiţiei Anton I. Arion.jpg Anton I. Arion radical 1 mai 1868 - 2 noiembrie 1868
Replace this image male.png Constantin Eraclide radical 2 noiembrie 1868 - 16 noiembrie 1868
Ministrul Lucrărilor Publice Replace this image male.png Panait Donici radical 1 mai 1868 - 16 noiembrie 1868
Ministrul Cultelor
şi Instrucţiunii Publice
Replace this image male.png Dimitrie Gusti independent 1 mai 1868 - 16 noiembrie 1868

Bibliografie

  • Bulei, Ion; Mamina, Ion, Guverne şi guvernanţi (1866 - 1916), Editura Silex, Bucureşti, 1994
  • Neagoe, Stelian, Oameni politici români, Editura Machiavelli, Bucureşti, 2007
  • Neagoe, Stelian, Istoria guvernelor României de la începuturi - 1859 până în zilele noastre - 1999, Editura Machiavelli, ediţia a II-a, Bucureşti, 1999
  • Nicolescu, Nicolae C., Şefii de stat şi de guvern ai României (1859 - 2003), Editura Meronia, Bucureşti, 2003