Hălmagiu

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Hălmagiu

Comuna Hălmagiu
Judeţul Arad (AR)

Stema judetului Arad.png
Atestare 1439
Populaţie 1.152 locuitori

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Hălmagiu este o localitate situată în judeţul Arad, centru administrativ al comunei omonime şi al ţinutului numit Ţara Hălmagiului.

Istoric

Este atestat documentar sub numele de Halmagh în anul 1439, ca aparţinând domeniului cetăţii Şiriei. În acea vreme comuna Hălmagiu era sediul unei circumscripţii de exploatare economică, ceea ce o făcea să devină şi un centru administrativ politic, militar si cultural.

În timp, localitatea şi-a schimbat stăpânii în funcţie de evenimentele politice ale vremii. Astfel, în anul 1439 proprietar este Brancovici, la 1441 Marothy, la 1442 Berini, la 1444 Iancu de Hunedoara. La 1445 Capitolul din Alba Iulia introduce pe Iancu de Hunedoara în posesiunea cetăţii Şiria şi a celor şapte districte româneşti, între care este enumerat şi Hălmagiul.

La 1450 Popa Simeon din “satul mare dela Hălmagiu” traduce cele patru Evanghelii în medio-bulgara, limba oficiala a bisericii noastre. Un an mai târziu, Iancu de Hunedoara confirmă în vechile sale drepturi de voievod al românilor pe Voievodul Moga de la Hălmagiu şi pe fii săi Mihai şi Sandrin. Într-un Registru de la 1561 “Halmagy cum pertinent”, (cu apartenenţele) este al lui Andrei Bathory şi al nobilului Mora.

În 6 decembrie 1600 a trecut pe aici Mihai Viteazul cu suita sa, după ce făcuse un mic popas lângă Hălmagiu, “penes Halmagy “. Hălmagiul suferă în anul 1604 un atac devastator din partea sârbilor, care au pustiit valea Crişului Alb. Populaţia din ţinutul Hălmagiului s-a refugiat în cetatea Hălmagiului, posesiunea familiei Coasa, dar nu s-a putut adăposti nici aici, căci sfârşindu-se mâncarea şi izbucnind holera, mulţi au pierit acolo, sub asediu.

În anul 1605 paşa din Timişoara a jefuit de două ori satele de aici, cetatea Hălmagiului abia putând scăpa nedărâmată. În anul 1628 Hălmagiul era în posesia lui Ioan Bethlen, iar la anul 1667 în a lui Ioan Bethlen şi Martin Balogh. La 9 ianuarie 1670, într-o zi de târg, năvălesc în Hălmagiu vreo 400 turci, omoară câţiva oameni şi răpesc mai multe vite si copii. În anul 1688 castelul-fortăreaţă din Hălmagiu a fost ocupat prin surprindere de la turci de către o ceată de sârbi.

În anul 1703 se aşează în sat o unitate de grăniceri austrieci. La 1706, în luptele dintre curuţii unguri şi armata imperială austriacă, cetatea Hălmagiului a fost dărâmată până la pământ. Ajungând pe graniţa dintre Ardeal şi Ungaria, Hălmagiul devine punct de vamă de la 1709, cel dintâi harminţaş (harminczados) fiind Sighismund Edelspacher, prefectul cameral al Aradului începând de la 1713. La 1712 Ladislau Ribiczey, vicecomitele Zarandului, dovedindu-şi fidelitatea faţă de curtea imperială şi sub durata revoluţiei ungureşti a lui Rakoczy, cere să i se dea cele 6 sesii iobagionale de la Nagy Halmagy (Hălmagiul Mare), rămase vacante pe urma stingerii familiei Coasa. Hălmagiul a avut oficiu vamal până în anul 1747, când a fost mutat la Buteni.

În perioada următoare, Hălmagiul este implicat activ în răscoala ţărănească de la 1784 condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, precum şi în revoluţia de la 1848/49. Prefectul Legiunii Auraria Gemina, Avram Iancu, a fost arestat în târgul Hălmagiului de către garda austriacă la scurt timp după revoluţie. Aceştia l-au eliberat în câteva ore, speriaţi de populaţia românească din zonă care ameninţa cu represalii crunte în caz contrar.

Demografie

Populaţia istorică

<lines size=450x180 title="Evoluţia populaţiei din Hălmagiu" ymin=0 ymax=1325 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,1080 1880,1106 1890,1041 1900,1235 1910,1325 1920,1219 1930,1233 1941,1146 1956,1042 1966,1076 1977,1126 1992,1200 2002,1152 </lines>

Structura pe etnii

Conform recensământului din 2002, din 1.152 locuitori ai localităţii, 1151 (99,9%) erau români.

Bibliografie

  • Traian Mager, Monografia Ţării Hălmagiului, Arad, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Arad 1880 - 2002, [1]

Legături externe