Haţeg
de la Enciclopedia României
| Oraşul Haţeg Judeţul Hunedoara (HD) |
|
| Localităţi componente |
|---|
| Nălaţvad, Silvaşu de Jos, Silvaşu de Sus |
| Amplasarea localităţii în judeţul Hunedoara | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1247 |
| Suprafaţă | 4.9 km² |
| Populaţie | 10840 locuitori (2010) |
| Densitate | 2212.24 loc./km² |
| Altitudine medie | 300 metri n. m. |
| Primar | Nicolae Timiş (PNL) |
|
Index oraşe în judeţul Hunedoara |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Haţeg este un oraş din judeţul Hunedoara, situat în depresiunea omonimă, pe râul Breazova, la 44 km sud de Deva.
Obiective turistice
- Muzeu de etnografie, fondat în 1967, cu piese caracteristice Țării Haţegului
- Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” (secolul al XIX-lea)
- Biserica romano-catolică (secolul al XIX-lea)
- Biserica reformată (secolul al XIX-lea)
- Sinagoga din 1864
- Ruinele unei biserici ortodoxe din secolul al XVI-lea din satul Nălaţvad
- Castelul din secolul al XIX-lea, situat în mijlocul unui parc din satul Nălaţvad
- Mănăstirea Prislop din satul Silivașu de Sus
- Biserica cu hramul „Sfântul Evanghelist Ioan” a Mănăstirii Prislop
- Colonia naturală de zimbri și cerbi din pădurea Silvuț (40 ha) situată în apropierea orașului Haţeg
Bibliografie
- Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
Note
