Hermina Walch-Kaminski

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Hermina Walch-Kaminski
Replace this image female.png
Născută 5 octombrie 1864, Bucureşti
Decedată 19 mai 1946, Bucureşti
Ocupaţie medic

Hermina Walch-Kaminski (n. 5 octombrie 1864, Bucureşti – d. 19 mai 1946, Bucureşti), medic, prima femeie doctor în Medicină la o universitate românească.

Biografie

Fiica unui refugiat politic austriac, a urmat cursurile liceale la „Mihai Viteazul” şi „Sfântul Sava” din Bucureşti, luându-şi bacalaureatul în 1883. S-a înscris la Facultatea de Ştiinţe şi la cea de Medicină din Bucureşti, absolvite în 1886 şi, respectiv, în 1887, devenind prima româncă absolventă a două facultăţi. În 1890 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema Studiu asupra stării higienice a Şcolilor publice din Bucureşti.

A deţinut mai multe posturi: medic la Fabrica de tutun şi chibrituri (1897), inspectoare sanitară a şcolilor secundare de fete din Bucureşti, director al Şcolii de Infirmiere de Stat, înfiinţată în 1913, în cadrul Spitalului Colentina din Bucureşti şi, în timpul Primului Război Mondial, director al Spitalului Militar nr. 116 din Bucureşti, având gradul de maior.

A participat la Congresul internaţional de igienă şi demografie de la Berlin (1907). Membră fondatoare a Societăţii pentru profilaxia tuberculozei şi a consiliului de conducere al Crucii Roşii.

A scris despre igienă, medicină şcolară, alimentaţie raţională, combaterea surmenajului în şcoli sau primul ajutor, principalele ei lucrări fiind: Rolul femeii în higiena casnică (1900), Influenţa mobilierului şcolar asupra deviaţiunilor coloanei vertebrale (1908), Miopia în şcoalele secundare de fete (1909) sau Mijloacele educative (1909).

Bibliografie

  • Marcu, George (coord.) - Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.